Petrolul Ploiești

UTA Arad

Stadionul Francisc Neuman

Dinamo București

FC Argeș

Stadionul Orășenesc Mioveni

FC Universitatea Cluj

FK Csikszereda

Stadionul Municipal Miercurea Ciuc

FC Rapid București

FC Farul Constanța

Stadionul Central Ovidiu

FC Corvinul Hunedoara

FCSB

Arena Națională

Voluntari

Sepsi OSK

Sepsi Arena

Universitatea Craiova

CFR Cluj

Stadionul Dr. Constantin Rădulescu

Oțelul Galați

FC Botoșani

Stadion "Municipal" Botoșani

Ionuț Tătaru

CRONICĂ

https://www.youtube.com/watch?v=S2dHJMx39UM

Un șut frumos al lui Andrej Fabry a făcut diferența într-o partidă în care Corvinul a confirmat momentul bun pe care îl traversează. Execuția slovacului a adus a doua victorie consecutivă fără gol primit pentru hunedoreni, care încheie turul sezonului regular la doar două puncte de play-off. În schimb, entuziasmul care a urmat revenirii lui Laurențiu Reghecampf pe bancă pare să se fi diluat la FCSB. După trei victorii la rând, care au însemnat urcarea în Top 6, au urmat tot atâtea eșecuri (unul în Cupă, două în campionat), iar roș-albaștrii sunt din nou în pragul unei crize. Revenit în primul 11, și responsabilizat de banderola de căpitan, Denis Drăguș a încercat să le facă pe toată în prima jumătate a primei reprize, însă fără mari reușite. A apărut la finalizare în două momente din care FCSB putea probabil să obțină mai mult. În minutul 18, a trimis peste poartă din prima, de la marginea careului. Patru minute mai târziu, a luat o acțiune pe cont propriu, a avansat până în preajma suprafeței de pedeapsă a oaspeților, dar a fost egoist și a preferat să tragă dintr-o poziție departe de a fi periculoasă. A făcut-o slab, fără emoții pentru Frânculescu.

Drăguș, Denis

Până la urmă, cea mai reușită fază a primei reprize pentru gazde a fost cea din minutul 27. Boutoutaou a trimis o pasă interesantă în careu, Korenica a centrat din prima în fața porții, dar Miculescu a ajuns târziu și nu a putut împinge mingea în poartă din apropiere. Corvinul a început curajos meciul, dar, după câteva minute, a preferat prudența și a lăsat adversarei inițiativa și superioritatea teritorială. Fără a-i oferi șanse mari de a marca. Apoi, pe final de repriză, a accelerat și nu fără rezultate. A fost mai întâi avertismentul: un șut de la distanță al lui Yeboah, peste poarta lui Târnovanu. Apoi, în minutul 41, Fabry, complet liber în centru, a marcat cu o execuție de la aproximativ 25 de metri, care l-a surprins pe portarul roș-albaștrilor. Primul șut pe poartă trimis de elevii lui Florin Maxim. Putea fi și mai bine pentru hunedoreni înainte de pauză. Până să se intre la vestiare, Pîrvulescu și Gillard puteau duce scorul la 2-0, dar nu au reușit să profite până la sfârșit de defecțiunile din apărarea lui Reghecampf.

Fabry, Andrej

Inevitabil, la pauză au venit schimbările în tabăra gazdelor. Boutoutaou și Miculescu au fost înlocuiți de Politic și Stoian, dar marile ocazii au apărut tot la poarta lui Târnovanu. După aproape o oră de joc. Pîrvulescu a avut o șansă uriașă de a dubla avantajul Corvinului, dar a fost blocat de portarul roș-albaștrilor. În minutul 62, Gillard a tras puternic de la distanță, șutul său fiind respins cu greu de goalkeeperul de la FCSB. Aproape imediat, la cealaltă poartă, Drăguș a irosit o oportunitate foarte bună de a egala. Politic a lucrat excelent acțiunea ofensivă a gazdelor și i-a pasat ”decarului” roș-albaștru, blocat de intervenția lui Frânculescu. Tot Drăguș a fost în prim-plan și la ultimul moment important al meciului, în minutul 83, când a trimis puțin pe lângă, pentru că roș-albaștrii nu au mai avut resurse nici pentru un asediu de final. Corvinul câștigă cu 1-0 la București, confirmă că este una dintre echipele frumoase ale campionatului și că are forța pentru a rămâne în zona play-off-ului până la final. În schimb, pentru FCSB se anunță un alt sezon complicat, iar misiunea de a prinde primele șase poziții va fi măcar la fel de dificilă ca în stagiunea trecută.

Corvinul a obținut abia a doua victorie în deplasare în acest sezon de Superliga. Dar ce victorie: 1-0 cu FCSB, pe Arena Națională

FCSB - Corvinul 0-1. Execuția lui Fabry aduce o victorie mare pentru hunedoreni

Levente Balint

https://www.youtube.com/watch?v=0Gtusx3Q47k

Aveam toate datele pentru un duel ofertant, între două trupe de play-off. Farul revenea acasă după două victorii legate, în timp ce Rapid și-a tratat traumele eșecului din derby-ul cu FCSB cu un 2-0 de rutină acasă cu Csikszereda. 21 de goluri se marcaseră în precedentele cinci dispute directe, deci aveam încă un element care promitea spectacol.&nbsp; A fost însă interesant și duelul tactic. Asta pentru că Pancu a propus inițial un 3-4-3, cu Dobre rezervă. Practic, o așezare în oglindă, pentru a contracara o formație foarte ofensivă, în care principala amenințare era trio-ul Radaslavescu - Alibec - Tănasă.

GIULEȘTENII, MAI ACTIVI S-a început sub semnul echilibrului, fiind evident cât de bine se cunosc cele două echipe. Am avut mai degrabă situații decât ocazii mari în start. În minutul 7, Stojilkovic a reluat cu capul în afara porții, din opt metri, iar după patru minute, Petrila a tras slab de la 17 metri, tot pe lângă buturi. Fariștii au avut întâia oportunitate semnificativă în minutul 13, când Aioani a intervenit la șutul bun al lui Vînă, din opt metri. Ușor, balanța a înclinat spre rapidiști, mai ofensivi și cu o mai bună cursivitate. Iar în minutul 32, pe fondul insistenței lor, a venit și gol. Mingea furnizată de Pașcanu a ajuns la muntenegreanul Bubanja, iar șutul acestuia din 15 metri, deviat, l-a învins pe Munteanu - 0-1. Dobrogenii au replicat imediat, în minutul 34 Radaslavescu șutând pe lângă bară, din 16 metri. Însă bucureștenii și-au continuat dominația, în minutul 40 având o dublă ocazie. Prima dată, Stojilkovic l-a întins pe Munteanu cu un șut periculos din&nbsp; opt metri, iar Bubanja a trimis pe lângă bară. Cu mai multe încercări, cu o posesie de 60 la sută și mai multe atingeri în careul advers, de 14-7, rapidiștii conduceau justificat la pauză.

Tănasă, Răzvan

RAPID, DE NERECUNOSCUT DUPĂ PAUZĂ Lucrurile s-au schimbat radical din minutul 46. Constănțenii au trecut la cârma jocului, iar giuleștenii au devenit letargici. Numai pe final au mai reușit rapidiștii să forțeze atacul. Prima ocazie mare a localnicilor a venit în minutul 48, când lansat de Ahlinvi, Alibec a reluat din zece metri a tras peste transversală, dintr-o foarte bună poziție. Mult mai avansați, fariștii au reușit să puncteze în minutul 53. Radaslavescu a centrat de pe dreapta, Sinyan a deviat nefericit la Tănasă, iar acesta, după ce și-a potrivit mingea, a trimis din opt metri pentru 1-1. Golul i-a impulsionat pe fariști, în timp ce oaspeții nu au izbutit să reacționeze. Cu Alibec generos ca efort, cu Radaslavescu efervescent, trupa lui Sabău și-a ținut adversara la respect. Nici intrările în minutul 72 ale lui Dobre, Vulturar și Kodor nu au reechilibrat situația. Tot alb-albaștrii au avut cele mai bune situații. Alibec (83) a reluat din apropiere peste poartă, el fiind imitat apoi de Dican (87). Rapidiștii s-au trezit prea târziu pentru a mai pretinde victoria. În al doilea minut adițional, Bubanja a fost blocat de Munteanu, iar imediat Kamara a tras de la 22 de metri peste bară.&nbsp; Cele două trupe și-au împărțit reprizele, Farul, care a avut un raport de 13-6 la șuturi în partea secundă, izbutând să rămână invincibilă acasă, în acest campionat. Rapid a ratat șansa de a egala liderul Dinamo, iar Pancu trebuie să găsească explicația contrastului dintre cele două părți ale jocului.

Giuleștenii au ratat șansa de a o egala pe Dinamo

Farul - Rapid 1-1. Și-au împărțit reprizele

Mihai Mateaș

https://www.youtube.com/watch?v=KzD1t9AnLN4

Înainte de meci, distanța dintre cele două echipe era una intimidantă, de 20 de puncte. În plus, U Cluj venea în Harghita după trei victorii oficiale la rând, ultima fiind una cu implicații directe în lupta pentru play-off, 1-0 acasă cu FCSB. Cu șapte goluri marcate în ultimele patru partide competitive, Lukic era pregătit de o nouă victimă, la meciul 300 al lui Cristiano Bergodi în Superliga. Alb-negrii începeau duelul cu Nistor revenit în primul 11, cel care, din motive medicale, nu mai jucase în Superliga din 8 octombrie. Csikszereda miza însă pe revenirea ușoară de la numirea lui Valentin Suciu. Patru din cele cinci puncte erau luate de când a reapărut Suciu ca principal.

ȘANSE MAI MULTE PENTRU HARGHITENI Diferența dintre cele două echipe nu s-a văzut însă în prima parte. Cei care au avut șanse și au părut mai conectați la joc au fost ciucanii. Și caseta tehnică arată asta, doar posesia, de 58 la sută, fiind mai bună în dreptul clujenilor. Titularizat în locul golgeterului Eppel, slovenul Kukovec a avut destul de repede primele ocazii. În minutul 5, a scăpat pe stânga și a șutat neașteptat de slab în brațele lui Lefter. Iar după un minut a fost găsit în opt metri, dar a reluat cu capul peste poartă. Trif, în minutul 12, a trimis un șut prin fața buturilor. Alb-negrii nu au găsit soluții pentru a debloca defensiva gazdelor. Lukic, care a avut la început o reluare cadrată prinsă de Pap, a fost mai mereu blocat, iar Macalou a avut viață grea cu aprigul Trif, pe partea dreaptă. Astfel, tot Csikszereda a punctat la capitolul oportunități. În minutul 26, Lima a fost găsit între stoperi cu o pasă lungă, iar reluarea sa cu capul, din 11 metri, a ocolit poarta lui Lefter. O primă parte care trebuia să-i pună pe gânduri pe clujeni.

Pap, Eduard

CLUJENII, MAI INSISTENȚI, DAR FĂRĂ INSPIRAȚIE Ciucanii au avut primele șanse și după revenirea de la vestiare. Horvarth (51) a trimis cu capul în afara porții, de la circa 11 metri, iar apoi Lima a avut o frumoasă acțiune personală, încheiată cu un șut cu efect, necadrat, din 20 de metri. U a început însă să preseze mai mult, iar în minutul 55 Pap a intervenit cu piciorul la șutul lui Macalou. Bergodi a simțit că echipa are nevoie de viteză suplimentară, iar în minutul 60 au intrat Stanojev și Adams. Clujenii s-au bucurat în minutul 63, când Ștefănescu a înscris după lansarea lui Chipciu, însă golul a fost anulat, la alerta VAR, pentru ofsaid. Ritmul ofensiv al oaspeților a fost tot mai mare, dar Pap a fost iar la post (70) la șutul lui Lukic din cinci metri.&nbsp; Harghitenii au încercat să lovească pe contre, cea mai importantă situație fiind cea al lui Kukovec, din minutul 77, dar atacantul a reluat din zece metri pe lângă bară. Evident, clujenii au asaltat buturile lui Pap pe final. Dar, singura lor șansă relevantă a fost în minutul 90, când Stanojev, bine servit de Lukic, a șutat prea slab pentru a-l păcăli pe portarul Csikszeredei. Pentru cei neutri, este păcat că nu s-au marcat goluri, într-un meci în care ambele trupe au avut momente ofensive interesante. U nu a putut repeta prestațiile bune din ultimele săptămâni și a părut incomodată de curajul ofensiv și buna organizare a gazdelor. Csikszereda s-a prezentat mai mult decât decent și speră tot mai mult că are șanse să iasă din zona critică a tabelei.

Codașa Superligii a furnizat o primă repriză bună, U nereușind să lovească pe final

Csikszereda - U Cluj 0-0. Ținuți în șah

ANALIZĂ

În urmă cu câțiva ani, CFR Cluj și Universitatea Craiova se duelau direct pentru titlu. Acum, alb-vișiniii sunt într-un ușor recul, în vreme ce oltenii au luat toate trofeele interne posibile în 2026.CFR este însă o trupă care mereu găsește resurse de revenire. Va reuși echipa pregătită acum de Marius Șumudică să obțină un triumf de orgoliu, care să o ajute concret și în clasament?Iată cinci lucruri importante de știut înaintea partidei de duminică.

CELE DOUĂ TRUPE AU ȚINTE ACTUALE DIFERITE CFR este pe 9, cu 18 puncte, și pentru a rămâne cu șanse consistente în cursa de play-off, trebuie să scoată un scor pozitiv cu oltenii.&nbsp;Universitatea este pe val, din toate punctele de vedere. Cu șanse mari să ajungă în faza următoare din Conference League, craiovenii sunt pe 2, cu 32 de puncte. După eșecul lui Dinamo de vineri, 1-2 la FC Argeș, formația lui Filipe Coelho va fi lider dacă nu va pierde în Gruia. Rapidul ar trebui să învingă cu un scor astronomic la Farul, pentru a trece peste Dinamo și Craiova la golaveraj, pentru a spera, în această ipoteză, la primul loc.

CFR, FĂRĂ VICTORIE DE PATRU MECIURI. CRAIOVA, DOUĂ TRIUMFURI LEGATE Ardelenii nu au învins în ultimele patru dispute oficiale. Este drept, ei au plecat etapa trecută cu un 1-1 de la Petrolul, revelația acestui campionat. CFR are realizări mai bune acasă, U Cluj fiind singura trupă din afara Clujului care a învins în Gruia în ultimul an, în competițiile interne.2-1 cu Botoșani în Superliga, apoi 2-0 cu Egnatia în UECL, sunt rezultatele obținute de olteni în ultimele două jocuri oficiale. Alb-albaștrii nu au pierdut în Superliga din 9 august, 0-1 acasă cu FC Argeș. Iar în ultimele cinci dispute competitive, Universitatea a înscris de 13 ori.

Elisor, Simon

DRAZIC VERSUS ELISOR ȘI AL HAMLAWI Sârbul Stefan Drazic este cel mai constant jucător al feroviarilor. Atacantul de 34 de ani este marea speranță a gazdelor pentru acest duel. Drazic a înscris și la Ploiești, având astfel șapte goluri în 13 etape. Toate reușitele sale au fost bifate cu execuții din careu.Craiova are o rezervă de lux, în persoana lui Simon Elisor, goleadorul la zi din elită, care a marcat de nouă ori, deși are două intrări ca titular. Iar palestinianul Al Hamlawi se mândrește cu șapte goluri în Superliga 2026/2027, așadar un punct de interes va fi încleștarea goleadorilor.

VA FI CORDEA ARMA SECRETĂ? Extrema clujenilor a lipsit în ultimele două jocuri oficiale. Conform informațiilor apărute în presă, s-a discutat despre o plecare a acestuia în iarnă. Se pare că lucrurile s-au clarificat, nefiind exclus ca Andrei Cordea să apară pe teren contra Craiovei.Pentru CFR și Șumudică, acest jucător este vital la ora actuală. Cordea are șase reușite în acest sezon, toate cu piciorul stâng. De asemenea, implicarea sa este incontestabilă, media notelor sale fiind ridicată, de 7,39.

Cordea, Andrei

ULTIMELE DIRECTE, NEFAVORABILE PENTRU CFRCFR Cluj-Universitatea Craiova este un clasic al Superligii, în ultimul deceniu. Dar, ascensiunea oltenilor a făcut ca balanța să încline recent în favoarea lor.În play-off-ul sezonului trecut, doljenii s-au impus acasă cu 2-0, apoi, în meciul din Gruia, a fost 0-0. În total, CFR se află la șase jocuri la rând, la nivel competitiv, fără triumf în fața actualei campioane.Ultima dată când CFR s-a impus contra Craiovei a fost în 7 aprilie 2025, 2-0 acasă, prin golurile a doi jucători care nu mai sunt azi la CFR, Kamara și Korenica.

Clujenii vor să replice după șase dueluri legate fără succes în fața campioanei en-titre

Cinci lucruri de urmărit înainte de CFR-Craiova

https://www.youtube.com/watch?v=FyL5VTUGERk

Fără victorie în campionat din 9 august. Cel mai slab atac din Superliga, cu doar opt goluri. Alb-violeții erau într-o criză evidentă înaintea vizitei dinamoviștilor. Care dinamoviști, lideri, parcurgeau o perioadă de vis, cu un singur eșec în tot sezonul, taman în runda inaugurală.&nbsp; Pentru deplasarea de la Mioveni, Nuno Campos a păstrat structura din jocul câștigat etapa trecută, 2-0 acasă cu UTA. Alb-roșiii erau favoriți cerți, dar argeșenii sunt o formație care a mai oferit jocuri solide în această toamnă. Iar Bogdan Andone a pregătit pentru meci o construcție defensivă pentru care Dinamo trebuia să fie destul de creativă pentru a o demonta.

ARGEȘUL, CURAJOS ȘI EFICACE. DINAMO, FĂRĂ ȘUT CADRAT După cum a demarat Dinamo partida, se părea că alb-roșiii vor controla ostilitățile. În minutul 5, Soro a ratat incredibil din careul mic, reluând în bară la o fază la care apărarea piteșteană a fost prinsă neconcentrată. Iar în minutul 11, Armstrong a trimis cu stângul pe lângă poartă, din colțul drept al careului mare. Dar, treptat alb-violeții au început să preseze în ultima treime și să surprinsă prin mingi aruncate pe spații libere. Cu un mijloc discret, dinamoviștii au fost inexistenți în atac mult timp. Iar elevii lui Nuno Campos nu au luat în seamă avertismentele. Argeșenii au prins curaj, iar în minutul 37, Pîrvu a fost blocat la 16 metri, într-o poziție bună. Din cornerul rezultat, bătut de Oancea, Sierra s-a înălțat în careul mic și l-a învins cu capul pe Bellaarouch, ieșit indecis dintre buturi. 1-0, un scor care nu trebuia neapărat să mire, având în vedere ambiția gazdelor și apatia liderului. Fără șut cadrat, cu 5-3 la cornere pentru amfitrioni, Dinamo trebuia să-și dea un restart serios la cabine.

Piteștenii l-au anihilat pe Armstrong, cel mai în formă jucător al dinamoviștilor

BUCUREȘTENII AU REVENIT CU NOROC ÎN JOC Alb-roșiii au preluat total comanda după pauză, dar deși au avut la un moment dat o posesie de peste 80 la sută, nu au furnizat foarte mari șanse. Singura ocazie cât de cât relevantă a fost cea din minutul 56, când Zandbergen a trimis un șut-diagonală din 12 metri, pe lângă buturi. Dinamo a revenit grație… argeșenilor. Zandbergen a centrat de pe stânga, iar Sadriu a trimis în proprie poartă. 1-1, minutul 62, iar oaspeții s-au regenerat, imediat intrând și Karamoko. Francezul a nimerit bara în minutul 66 și a dinamizat total atacul.&nbsp; Nikic a avut mult de lucru. Portarul alb-violeților a scăpat în minutul 77 când Karamoko a tras peste, din apropierea careului mic. Dar, muntenegreanul a ieșit la rampă în minutul 80, când a salvat incredibil din fața lui Karamoko, scăpat singur la 12 metri. Iar Nikic a mai prins în doi timpi șutul lui Zandbergen, din minutul 85.

Mamadou, Mendy

Senegalezul Mendy, la primul gol pentru piteșteni

STOINOV, CE GREȘEALĂ!&nbsp; Venea finalul, Dinamo era tot mai insistentă. Iar argeșenii chiar se puteau considera satisfăcuți cu scorul. Însă în primul minut de prelungiri, Stoinov s-a complicat în propria jumătate. Mamadou Mendy, intrat în minutul 77, l-a presat pe stoperul dinamovist, a câștigat duelul cu israelianul și, scăpat singur la 15 metri, a trimis în dreapta portarului, pentru 2-1. Dinamo a asediat careul argeșean, dar nu a putut produce niciun pericol major, șocată poate și de incredibila greșeală a lui Stoinov. Totalul de șapte minute adiționale a fost insuficient. Argeșenii au renăscut exact când nimeni nu se aștepta. Bogdan Andone a găsit elixirul unui nou restart, alb-violeții arătând din nou ca acea echipă efervescentă și reactivă din campionatul trecut. Dinamo s-a trezit prea târziu. Probabil, este o lecție că statutul de lider nu îți garantează nimic, nici pe terenul unei formații care nu mai câștigase de aproape trei luni.

Liderul a cedat pe terenul unei echipe care nu câștigase de aproape trei luni

Argeș - Dinamo 2-1. "Vulturii" zboară iar

https://www.youtube.com/watch?v=cVAsTA1voXY 

Jocul UTA-Petrolul a fost prefațat de zvonuri privind o potențială plecare a lui Adrian Mihalcea de pe banca gazdelor, din motive ce țin de situația economică a clubului. Dar, arădenii au avut deseori momente turbulente din cauze extrasportive și de fiecare dată s-au menținut pe linia de plutire ba, mai mult, au depășit așteptările. Alb-roșiii intrau în disputa cu prahovenii neînvinși acasă din 1 martie, fiind o veritabilă forță pe teren propriu. Avertisment, așadar, pentru petroliști. Cei care erau pe loc 5, de play-off, înaintea confruntării și erau optimiști, cu patru meciuri oficiale la rând fără vreun insucces. În concluzie, aveam în față un duel greu predictibil.

PROBABIL CEA MAI MARE RATARE A SEZONULUI Ambele trupe au vrut parcă să arate din start că iubesc jocul deschis și au evoluat ofensiv. Era secunda 19 când ploieșteanul Martins a trimis peste poartă, din 15 metri. Imediat, UTA a replicat cu reluarea cu capul a lui Pospelov, din opt metri, prinsă în minutul 3 de Zima. Abdallah a șutat (5) într-un apărător prahovean, la o fază din care malgașul putea fi mai eficient.&nbsp; Fazele de poartă au alternat, în minutul 11 Rosa fiind la post la șutul din 22 de metri al lui Martins. Zima nu s-a lăsat mai prejos și a scos (19) șutul lui Coman, scăpat pe stânga pe contraatac. Rosa a parat o altă încercare a lui Martins (30), iar Dumitrescu (36) a trimis din unghi, din careul mic, deasupra transversalei. Minutul 40 a adus o ratare incredibilă. Rămas singur în careul mic, El Sawy, cu poarta goală, a reluat din alunecare în bară!&nbsp; O ușoară superioritate per total a utiștilor, cu 12-6 la șuturi, dar Petrolul, cu o posesie de 51 la sută, a fost și ea extrem de activă.

Ioniță, Mario

PETROLUL A DAT LOVITURA PE O CONTRĂ Jocul a rămas la fel de intens și după întoarcerea de la cabine. UTA a ridicat butonul de presiune și și-a ținut adversara în multe momente în ultima treime. Dar, arădenii pur și simplu nu au avut cea mai lucidă zi la finalizare. Papeau (61) a reluat peste poartă, din unghi, din careul mare, iar peste patru minute El Sawy și-a mai trecut în cont o situație, când de la metri a șutat peste bară. Petroliștii au stat la cutie, au preferat să reacționeze pe contraatac. Iar la prima oportunitate, au dat lovitura. Căpușă a pasat în centrul careului mare, de unde tânărul Mario Ioniță (71), ajuns la a doua reușită a stagiunii, a nimerit plasa, pentru 0-1. Ba chiar putea fi mai rău pentru UTA, în minutul 79, proaspăt intrat, fostul utist Țuțu șutând în bară, din 14 metri. Finalul i-a găsit pe alb-roșii într-un asalt continuu. Dar Abdallah (82) a fost blocat de Papp într-o poziție bună, iar Coman, după două minute, a trimis cu capul din plonjon, pe lângă bară. Eforturile ofensive nu au fost concretizate de utiști, în ciuda suportului venit din tribune. Cu șansă, dar și cu pragmatism, Petrolul a rupt invincibilitatea domestică a utiștilor din acest campionat, câștigând prima dată după șapte ani pe malurile Mureșului. Ploieștenii deja sunt mai mult decât o revelație - intră în retur sigur de pe un loc de play-off. Frumoasa poveste concepută în vară de Ricardo Sousa continuă.

Mario Ioniță (19 ani) a adus triumful galben-albaștrilor

UTA - Petrolul 0-1. Super Mario Next Level

Andreea Cio

Etapa a 15-a din Superliga se desfășoară între 6 și 9 noiembrie și încheie prima jumătate a sezonului regular. Dinamo conduce clasamentul, cu un punct avans față de Universitatea Craiova și trei față de Rapid, în timp ce lupta pentru locurile de play-off rămâne deschisă. Opt meciuri, opt întrebări și câteva statistici care merită urmărite.

<h2>1. Rămâne Aradul un teren dificil pentru Petrolul?&nbsp;</h2> <a href="https://www.superliga.ro/cluburi/uta-arad">UTA </a>nu a mai pierdut un meci de campionat pe teren propriu din 1 martie 2026, când a fost învinsă de FCSB cu 4-2. De atunci, arădenii au adunat șapte victorii și patru remize în fața propriilor suporteri. Nici istoricul recent al confruntărilor directe nu este de partea Petrolului, care nu a mai învins UTA în Superliga din 17 martie 2023. <a href="https://www.superliga.ro/cluburi/petrolul-ploiesti">Ploieștenii</a> vin însă după o perioadă bună, cu o singură înfrângere în ultimele opt etape. Un alt detaliu interesant: 12 dintre cele 16 goluri marcate de UTA în acest sezon au venit în repriza secundă, șapte dintre ele după minutul 75.

https://www.facebook.com/lpf.ro/posts/pfbid0nUR94RiQbfYwYFWTXLR15m2rubPz9rmEXoxQ5ffvPiQ7a9yWAoiiDysSnrC9EgC3l

<h2>2. FC Argeș – Dinamo: Încheie Dinamo turul din postura de lider?</h2> <a href="https://www.superliga.ro/cluburi/dinamo-bucuresti">Dinamo</a> începe etapa pe primul loc, cu 33 de puncte, unul peste Universitatea Craiova și trei peste Rapid. O victorie la <a href="https://www.superliga.ro/meci/superliga-26-27-regular-fca-din">Mioveni </a>i-ar asigura echipei bucureștene prima poziție la jumătatea sezonului regular, indiferent de rezultatele urmăritoarelor. Dinamo este neînvinsă în ultimele 13 etape, în timp ce <a href="https://www.superliga.ro/cluburi/fc-arges">FC Argeș</a> nu a mai câștigat în campionat din 9 august, când s-a impus cu<a href="https://www.superliga.ro/meci/superliga-26-27-regular-ucv-fca"> 1-0 pe terenul Universității Craiova</a>. De atunci, piteștenii au înregistrat trei remize și șapte înfrângeri.&nbsp;Cele două echipe ajung la această confruntare după perioade cu rezultate foarte diferite.

https://www.facebook.com/argesfc.ro/posts/pfbid023676PXy4c2iZTbh5pamWnfZA8Dere6QhUqpudUxkjAASdGMtWRWShsngCC7hyvtol

<h2>3. Csikszereda – Universitatea Cluj: Poate ultima clasată să încurce o echipă de play-off?&nbsp;</h2> <a href="https://www.superliga.ro/cluburi/fk-csikszereda">Csikszereda</a> începe etapa de pe ultimul loc, cu numai cinci puncte după 14 meciuri. De partea cealaltă, <a href="https://www.superliga.ro/cluburi/fc-universitatea-cluj">Universitatea Cluj</a> ocupă poziția a patra, cu 25 de puncte, și încearcă să își consolideze locul în zona de play-off. Diferența de 20 de puncte dintre cele două formații este una dintre cele mai mari ale etapei. Pentru clujeni, deplasarea la Miercurea Ciuc reprezintă ocazia de a-și continua parcursul din partea superioară a clasamentului, în timp ce gazdele caută puncte pentru a reduce distanța față de celelalte echipe din subsol.

https://www.facebook.com/lpf.ro/posts/pfbid0RGvsSnuf1qDtajs9jqJTxwMf6FqT5RsRhgH4oD8J4wZS5beDBBzqVex15tpJbVwnl

<h2>4.&nbsp;Farul – Rapid: Rezistă giuleștenii în cursa pentru primul loc?</h2> <a href="https://www.superliga.ro/cluburi/fc-rapid-bucuresti">Rapid </a>ocupă poziția a treia, cu 30 de puncte, și se deplasează la Ovidiu pentru unul dintre cele mai interesante meciuri ale etapei. <a href="https://www.superliga.ro/cluburi/fc-farul-constanta">Farul </a>este pe locul șase, cu 23 de puncte, și vine după <a href="https://www.superliga.ro/meci/superliga-26-27-regular-fcv-far?sectiune=cronica">victoria cu 2-1 împotriva celor de la FC Voluntari</a>, primul succes în deplasare din acest sezon. <a href="https://www.superliga.ro/articole/rafael-munteanu-reflexe-de-trei-puncte-8dd88251">Portarul Rafael Munteanu </a>a avut o contribuție importantă la acel rezultat și a fost inclus în echipa etapei. Pentru Rapid, fiecare punct contează în urmărirea liderului Dinamo, în timp ce Farul încearcă să își păstreze locul între primele șase echipe.

https://www.facebook.com/FCRapidOficial/posts/pfbid0sw8HCASpsUxHg7UXYM4EVQwmEWwfBG7SsSnfk3Pvh1wYHRf9ha1WgB7L8Zr3JfwQl

<h2>5.&nbsp;FCSB – Corvinul: Cine face pasul spre locurile de play-off?</h2> <a href="https://www.superliga.ro/cluburi/fcsb">FCSB</a> și <a href="https://www.superliga.ro/cluburi/corvinul-hunedoara">Corvinul Hunedoara</a> sunt vecine de clasament înaintea confruntării de pe Arena Națională. Bucureștenii ocupă locul șapte, cu 21 de puncte, iar hunedorenii sunt pe opt, cu 19. FCSB vine după <a href="https://www.superliga.ro/meci/superliga-26-27-regular-ucj-fcsb">înfrângerea cu Universitatea Cluj</a>, scor 0-1, în timp ce Corvinul a câștigat <a href="https://www.superliga.ro/meci/superliga-26-27-regular-cor-fca?sectiune=cronica">cu 2-0 în fața celor de la FC Argeș</a>. Nou-promovata pregătită de <a href="https://www.superliga.ro/articole/de-la-copilul-din-tribuna-la-corvinul-din-superliga-d67c8031">Florin Maxim</a> a atras atenția prin fotbalul ofensiv practicat în prima parte a campionatului. Cele două echipe sunt despărțite de numai două puncte și încearcă să se apropie de primele șase poziții.

https://www.facebook.com/lpf.ro/posts/pfbid05bnxX7gaUpNK4qDTwBfAnReqWUj3Cnzp4e4iMQVH7W6yznA21UpqMyZ6tAwEnUWPl

<h2>6.&nbsp;Sepsi – FC Voluntari: Cine găsește ieșirea din zona periculoasă?</h2> <a href="https://www.superliga.ro/cluburi/sepsi-osk">Sepsi</a> ocupă locul 11, cu 15 puncte, în timp ce <a href="https://www.superliga.ro/cluburi/voluntari">FC Voluntari</a> este penultima, cu numai opt puncte. Cele două formații se întâlnesc într-un duel important pentru partea inferioară a clasamentului. Ilfovenii vin după înfrângerea cu Farul, scor 1-2, și au nevoie de puncte pentru a nu pierde contactul cu echipele aflate deasupra lor. Pentru Sepsi, o victorie ar însemna posibilitatea de a se apropia de mijlocul clasamentului înaintea începerii returului.

https://www.facebook.com/lpf.ro/posts/pfbid024ovYGmo58fvSVBS3ECnxxpASiECtr2MFcn5RSgeo8SHZNTif1QsndHri8CS771TQl

<h2>7.&nbsp;CFR Cluj – Universitatea Craiova: Poate CFR să schimbe liderul campionatului?</h2> <a href="https://www.superliga.ro/cluburi/universitatea-craiova">Universitatea Craiova</a> ajunge în Gruia de pe locul secund, cu 32 de puncte, la numai unul în spatele lui Dinamo. Oltenii au nevoie de victorie pentru a pune presiune pe lider și pentru a păstra șansele de a încheia turul pe prima poziție. <a href="https://www.superliga.ro/cluburi/cfr-cluj">CFR Cluj</a> traversează însă o situație neobișnuită în clasament, ocupând doar locul nouă, cu 18 puncte. Pentru ardeleni, partida reprezintă o oportunitate de a recupera teren în lupta pentru play-off. Un duel între două echipe cu obiective diferite în acest moment al sezonului, dar cu aceeași nevoie de puncte.

https://www.facebook.com/reel/1754780005626077

<h2>8.&nbsp;Cine încheie turul cu trei puncte în Moldova?</h2> <a href="https://www.superliga.ro/cluburi/fc-botosani">FC Botoșani</a> și <a href="https://www.superliga.ro/cluburi/otelul-galati">Oțelul </a>închid etapa luni seară, într-o confruntare între două echipe din partea inferioară a clasamentului. Moldovenii ocupă locul 12, cu 14 puncte, iar gălățenii sunt pe 13, cu 12 puncte. Unul dintre jucătorii de urmărit este <a href="https://www.superliga.ro/articole/andrei-dumiter-de-la-teama-de-a-gresi-la-libertatea-de-a-marca-5303f567">Andrei Dumiter</a>, autor a șapte goluri în acest sezon. Atacantul Botoșaniului traversează o perioadă bună din punct de vedere individual, iar eficiența sa poate conta într-un meci în care cele două echipe sunt despărțite de numai două puncte.

https://www.facebook.com/lpf.ro/posts/pfbid0BELB76LiJoFDT2W21grJUnnEtnvgwU9vwZVG9G2qAcQCb41cMtRGt8qwSBegWF63l

Opt meciuri, opt întrebări și ultimele puncte puse în joc în prima jumătate a sezonului regular. Rămâne de văzut cum se va configura clasamentul la finalul turului și ce puncte de plecare vor avea cele 16 echipe pentru retur.

Opt meciuri, opt întrebări înainte de finalul turului

Lucruri de urmărit în etapa a 15-a din Superliga

INTERVIU

Dacă ar putea primi înapoi 90 de minute din copilărie, Andrei Dumiter le-ar petrece tot pe terenul de fotbal. Undeva în Timișoara, pe un petic de iarbă mărginit de un drum cu pietriș, alături de prietenul cu care câștiga aproape fiecare meci. Jucau „Victoria”, un joc cu o singură poartă, în care doi copii descoperiseră că se înțeleg atât de bine încât puteau învinge aproape orice adversar. Ani mai târziu,<a href="https://www.superliga.ro/jucatori/dumiter-andrei-cfd5dff1"> atacantul lui FC Botoșani</a> își amintește de acele meciuri cu nostalgie. Mai ales de prietenul său, despre care spune că avea chiar mai mult talent decât el, dar care nu a urmat o carieră în fotbal.&nbsp;„Avea mult mai mult talent decât mine, era mai înzestrat din punctul ăsta de vedere, dar nu tot timpul e suficient talentul.” Este una dintre primele idei pe care Dumiter le dezvoltă în interviul din această toamnă, de la stadionul lui <a href="https://www.superliga.ro/cluburi/fc-botosani">FC Botoșani</a>. O discuție care pornește de la fotbalul copilăriei și ajunge la pregătirea mentală, accidentări, încredere și libertatea de a juca fără teama permanentă de a greși.

<h2>Încrederea în propriile calități </h2>La 27 de ani, Andrei Dumiter traversează una dintre cele mai bune perioade ale carierei. Atacantul lui FC Botoșani a înscris șapte goluri în actuala ediție a Superligii și se află pe locul al patrulea în clasamentul marcatorilor, la două reușite de liderul Simon Elisor. Cifrele sunt cu atât mai relevante dacă privim spre sezoanele precedente. După experiențele de la Sepsi, FCSB și FC Voluntari, Dumiter a trecut printr-o perioadă dificilă la UTA Arad, marcată inclusiv de o accidentare. A urmat revenirea la Voluntari, în Liga a II-a, unde golurile au întârziat să apară. În tot acest timp, atacantul încerca să găsească explicații. Lucra la pregătirea fizică, era atent la nutriție și căuta permanent soluții pentru a-și îmbunătăți jocul. Până când, într-o seară, și-a pus o întrebare care avea să schimbe felul în care privea lucrurile.<h3 style="text-align:center;"> „Stăteam înainte de somn și mă gândeam: «Băi, frate, ce poate să-mi lipsească să nu reușesc?» Și a rămas doar lucrul pe partea mentală, singurul pe care nu l-am bifat cu adevărat.” </h3>

Dumiter, Andrei

Andrei a început să lucreze cu un psiholog sportiv, după ce în trecut colaborase și cu un mental coach. Diferența, spune el, a venit din felul în care a început să înțeleagă originea propriilor gânduri și temeri, nu doar să încerce să le controleze. Una dintre cele mai importante schimbări s-a produs chiar în modul în care își gestiona efortul pe teren.&nbsp;„Înainte alergam foarte mult, făceam un pressing care nu era benefic nici pentru mine, nici pentru echipă. Alergam foarte mult de la un jucător la altul, să-i arăt antrenorului că vreau, că merit să joc.” Efortul excesiv îl făcea să ajungă obosit în momentele în care trebuia să fie lucid, iar dorința permanentă de a demonstra se transforma într-o presiune care îi afecta deciziile. Astăzi, perspectiva este diferită. <h3 style="text-align:center;">„Știu că sunt bun, că joc fotbal bine și atunci îmi aștept momentele în care să pot să arăt lucrurile astea. Nu mai alerg eu după ele, pentru că niciodată nu le prindeam. Le aștept să vină la mine, pentru că știu de ce sunt capabil.” </h3>

<h2>Drumul spre fotbalul care îl reprezintă</h2> Schimbările nu s-au limitat la pregătirea mentală. <a href="https://www.superliga.ro/jucatori/dumiter-andrei-cfd5dff1">Dumiter </a>a început să își analizeze în detaliu evoluțiile, lucrând cu <a href="https://www.instagram.com/gglavan/">Gabi Glăvan </a>și folosind baze de date care îi permit să revadă meciurile și mișcările din teren. A descoperit astfel anumite automatisme pe care le putea corecta și a început să joace mai direct, apropiindu-se de stilul care îl caracteriza în copilărie.&nbsp;„Am început să-mi schimb din acele mișcări și se văd îmbunătățirile. Reușesc să înscriu cât mai multe goluri, să fiu mult mai direct.” În opinia sa, odată cu trecerea la fotbalul de seniori, o parte din spontaneitatea pe care o avea în joc fusese limitată de indicații și de preocuparea de a respecta permanent anumite cerințe tactice. Acum încearcă să găsească echilibrul dintre responsabilitățile unui fotbalist profesionist și libertatea de a-și folosi calitățile. Iar rezultatele actuale reflectă mai mulți factori care au început să funcționeze împreună: pregătirea fizică, analiza individuală, munca mentală, continuitatea și încrederea primită la club.

<h2>„Am ajuns să fiu eu însumi și pe teren”</h2> Jucătorul timișorean vorbește deschis și despre accidentările care i-au întrerupt progresul în trecut. Spune că, de când a început terapia, a traversat aproximativ un an și jumătate fără să lipsească de la vreun meci din cauza unei accidentări. Este o schimbare pe care o consideră importantă, mai ales pentru continuitatea de care are nevoie un fotbalist pentru a progresa. Totuși, când este întrebat dacă simte că s-a reconstruit, atacantul nu se grăbește să accepte termenul.<h3 style="text-align:center;"> „Nu e vorba de o reconstruire propriu-zisă. Simt, cumva, că am ajuns să fiu eu însumi și pe teren.”</h3> Explică faptul că, în trecut, fricile și gândurile care îl însoțeau în timpul meciurilor îl împiedicau să joace la capacitatea sa maximă. Iar discuțiile despre asemenea dificultăți ar trebui, în opinia lui, să fie mai firești în lumea fotbalului.&nbsp;„Cred că majoritatea fotbaliștilor se confruntă cu chestia asta și, până la urmă, n-ar fi o rușine să vorbești despre un lucru care poate să te ducă la un nivel mai bun.” Pentru Dumiter, progresul nu înseamnă că toate problemele au dispărut. Înseamnă că a învățat să le recunoască și să lucreze cu ele, fără să își mai măsoare fiecare evoluție exclusiv prin greșelile făcute.

<h2>Încrederea găsită la Botoșani</h2> În această perioadă de schimbare, <a href="https://www.superliga.ro/cluburi/fc-botosani">FC Botoșani</a> a avut un rol important. Dumiter vorbește cu recunoștință despre oamenii care au avut încredere în el într-un moment în care cariera sa nu traversa cea mai bună etapă. Îl amintește pe președintele clubului și pe Leo Grozavu, antrenorul care l-a ajutat să își recapete condiția fizică și să revină la un ritm constant de joc. Un rol important îl atribuie și lui Marius, așa cum spune că antrenorul le-a cerut jucătorilor să i se adreseze. „Am beneficiat de o încredere și mai mare decât aveam înainte.&nbsp;Din punct de vedere fotbalistic, toate aceste lucruri corelate cu acest drum pe care eram eu în ultimul timp și cu încrederea pe care mi-a dat-o Marius, m-au determinat să ajung la un nivel foarte bun în care să pot să fac diferența cu adevărat în fotbal.” Iar ambițiile sale nu se opresc la cifrele individuale. Dumiter își dorește ca actuala echipă a Botoșaniului să rămână în memoria suporterilor drept una dintre cele mai bune din istoria clubului. Este convins că, în ciuda unui buget redus, formația are suficientă calitate pentru a se lupta de la egal la egal cu orice adversar din România.

<h2>Înapoi la „Victoria”</h2> La finalul interviului, povestea se întoarce acolo de unde a început: la fotbalul jucat de copii, fără tribune, fără statistici, fără presiunea rezultatului. Doar că, între timp, Andrei Dumiter nu mai este copilul care câștiga meciuri alături de cel mai bun prieten. Este tatăl lui Dominic, cu care merge în parc să joace fotbal. Acolo, copiii îl recunosc și îl cheamă în echipele lor. Chiar și după antrenamente dificile, Dumiter găsește timp pentru repriza din parc. „Hai să joci cu noi în echipă, că ești foarte bun”, îi spun copiii. Și Andrei joacă. Pentru că a învățat regulile Victoriei de când ieșea pe terenul de iarbă lângă drumul cu pietriș. După ani în care a încercat să demonstreze că merită să fie pe gazon, atacantul a realizat că soluția era să fie el însuși. Iar asta poate fi cea mai simplă și valoroasă definiție a victoriei.&nbsp;

„Nu mai alerg eu după momente, le aștept să vină la mine”

Andrei Dumiter, de la teama de a greși la libertatea de a marca

Superliga feminină

La 4 ani, Ioana Stancu mergea pentru prima dată pe un stadion. Era 6 septembrie 2011, iar România întâlnea Franța la inaugurarea Arenei Naționale. Nu știa atunci că fotbalul avea să-i ocupe o parte atât de importantă din viață. Îi plăcea să se joace în parc, să încerce sporturi diferite și să petreacă timp alături de părinți. Câțiva ani mai târziu, fotbalul a devenit mai mult decât o activitate de după școală.Astăzi, Ioana are aproape 20 de ani (îi împlinește pe 8 decembrie) și este triplă campioană a României cu <a href="https://www.superliga.ro/articole/binterviu-la-farul-fotbalul-e-un-joc-pentru-toata-lumea-4d82ff58">Farul Constanța</a>, echipă alături de care a câștigat titlurile în 2024,<a href="https://www.superliga.ro/articole/farul-campioana-neinvinsa-ultimul-act-al-unui-sezon-memorabil-417286d9"> 2025</a> și <a href="https://www.superliga.ro/articole/titlul-ramane-la-constanta-farul-campioana-pentru-al-treilea-sezon-la-rand-in-superliga-feminina-16137499">2026</a>. A jucat în UEFA Women's Champions League, a ajuns la naționala de senioare și a fost desemnată cea mai bună jucătoare a SuperLigii Feminine în sezonul 2024/2025, după o stagiune în care a înscris 10 goluri, deși evolua pe postul de fundaș dreapta. În sezonul următor, a fost inclusă din nou în echipa ideală a campionatului.Între toate aceste performanțe, au existat și lucruri mai puțin vizibile: plecarea de acasă la 16 ani și jumătate, dorul de familie, examenele de bacalaureat și adaptarea la o viață în care fotbalul a devenit o meserie.

<h2>De la primele ghete de fotbal la plecarea de acasă</h2> Primele amintiri ale Ioanei sunt legate de părinți și de ieșirile în parc. Tatăl ei îi era partener de joacă, iar primele ghete de fotbal au fost probate tot împreună. „Îmi amintesc prima dată când am purtat ghete de fotbal. Încă nu făceam fotbal într-un cadru organizat. Eram încă la nivelul de ieșit în parc cu tata. Și chiar mi-am luat primele ghete de sintetic și am ieșit cu el să le probez.” Când le-a spus părinților că își dorește să devină fotbalistă profesionistă, vestea a venit cu o oarecare surpriză. Tatăl ei știa că iubește fotbalul, dar nu era familiarizat cu posibilitățile unei cariere în fotbalul feminin. Până să aleagă definitiv fotbalul, Ioana a încercat și baletul, patinajul artistic și tenisul, pe care l-a practicat aproximativ trei ani. Niciunul dintre aceste sporturi nu i-a schimbat însă preferința. „Motivul principal e strict pasiunea”, explică ea. Copilăria a rămas perioada în care ar vrea să se întoarcă, măcar pentru o zi. Nu pentru un meci sau o victorie, ci pentru liniștea de atunci. „Cea mai mare grijă a mea era dacă ieșeam seara în parc să mă joc, eram acasă cu părinții și eram 100% relaxată.” La 16 ani și jumătate, Ioana s-a mutat la Constanța pentru a juca la Farul. A fost prima despărțire importantă de familie, iar acomodarea nu a venit imediat. „Cel puțin în primul an dor de casă mi-a fost aproape constant.” Plecarea a schimbat și felul în care privea fotbalul. Jocul care îi umplea după-amiezile din copilărie a devenit o profesie, cu antrenamente, responsabilități și obiective. Pasiunea a rămas, însă contextul era cu totul altul. „Când eram mică vedeam fotbalul strict ca pe un joc. Adică era pur divertisment, timp petrecut cu cei apropiați. Acum evident că-l văd mai mult ca pe o meserie. Chiar dacă pasiunea a rămas aceeași.”

<h2>Patru goluri într-o repriză și o glumă din vestiar</h2> În noiembrie 2024, Ioana Stancu a reușit unul dintre cele mai spectaculoase meciuri ale carierei. În partida cu FC Hermannstadt, a înscris de patru ori în prima repriză, iar Farul conducea cu 4-0 la pauză. Nici ea nu anticipase o asemenea desfășurare. „Cred că prima dată când a intrat golul s-a produs așa o descătușare. Și probabil de asta au intrat una după alta.” La final, colegele au felicitat-o, dar au avut și o rugăminte, făcută în glumă. „Deja îmi spuneau să ies de pe teren ca să nu mai dau gol.” Cele patru reușite au rămas un reper individual într-o perioadă în care Farul domina fotbalul feminin românesc. Echipa din Constanța a câștigat trei campionate consecutive, iar Ioana a făcut parte din generația de jucătoare care a adus clubului primele titluri naționale la feminin. <h2>Champions League, familia în tribună și sentimentul că este fotbalistă</h2> Dacă meciul cu Hermannstadt i-a adus patru goluri într-o singură repriză, participarea în UEFA Women's Champions League a avut o altă semnificație. Într-una dintre partidele disputate la Constanța, o acțiune individuală a Ioanei s-a încheiat cu un autogol al adversarelor. Dincolo de statistica oficială, a fost un moment pe care și-l amintește cu bucurie, mai ales pentru că părinții ei se aflau în tribune.&nbsp;„Sincer, a fost șocant. Adică oricum când a început meciul nu aveam nici cel mai mic gând că o să ajung în fața porții. Și a fost un sentiment foarte frumos, mai ales că eram aici la noi, la Constanța, și aveam și familia în tribună. Și mi-aș dori să se repete.” După meci, părinții au întâmpinat-o cu felicitări și îmbrățișări. Însă cel mai important lucru pe care l-a luat din experiența Champions League a fost contactul cu fotbalul internațional. Pregătirea partidelor, organizarea competiției și întâlnirea cu echipe precum Vålerenga, campioana Norvegiei la acel moment, au făcut-o să privească diferit propria carieră.<h3 style="text-align:center;"> „Atunci într-adevăr m-am simțit fotbalistă și am spus că chiar vreau să fac chestia asta și chiar vreau să ajung și eu să joc la nivelul ăla.”</h3> Experiența europeană i-a oferit un punct de comparație și o direcție pentru viitor. Ioana își dorește să evolueze în străinătate, în campionate precum cele din Germania sau Anglia. Între timp, Farul Constanța a continuat să acumuleze experiență internațională. În sezonul 2026/2027, campioana României a trecut de ZNK Mura, scor 3-1 după prelungiri, și a ajuns în finala mini-turneului preliminar din Champions League, unde a cedat în fața Austriei Viena, scor 0-5. Constănțencele și-au continuat aventura europeană în UEFA Women's Europa Cup, competiție în care au întâlnit Sparta Praga, formație care s-a impus în ambele manșe, cu 4-1 și 4-0.

<h2>La 12 ieșea de la bacalaureat, la 16:00 era la finala Cupei României</h2> În 2025, Ioana a avut de împărțit timpul între fotbalul de performanță și ultimul an de liceu. Antrenamentele, deplasările și meciurile au continuat în paralel cu pregătirea pentru bacalaureat. Într-un episod al podcastului <a href="https://fotbalfemininromania.ro/ioana-stancu-fotbalista-farul/">Fotbal Feminin România</a>, Teodora Căbuț vorbește cu Ioana despre zilele în care cele două lumi s-au întâlnit: „La 12 ieșeam de la Bac și la 4 eram la finala Cupei la Târgoviște”.Programul încărcat a obligat-o să-și organizeze atent timpul. Fotbalul a ajutat-o inclusiv să gestioneze presiunea examenelor. Profesorii i-au înțeles situația, însă asta nu a însemnat că a fost scutită de teste sau că a primit note preferențiale. Între timp, Ioana a devenit studentă la Psihologie. Continuă astfel să îmbine studiile cu fotbalul, după ani în care a învățat să se adapteze unui program diferit de cel al multor tineri de vârsta ei. <h2>Tricoul naționalei și emoția imnului </h2>Pe lista momentelor importante din carieră, Ioana așază câștigarea campionatului, experiențele din Champions League și meciurile disputate pentru România. La nivelul reprezentativelor de junioare, a înscris împotriva Poloniei, Cehiei și Estoniei într-o campanie în care România a ratat la limită calificarea la Campionatul European. În 2025 a venit și debutul la naționala de senioare, după ce anterior purtase și banderola de căpitan la nivel juvenil. Pentru Ioana, reprezentarea României ocupă un loc aparte, indiferent de performanțele obținute la club. „Cred că pentru toți jucătorii, până la urmă, echipa națională este cel mai înalt pas. Indiferent de echipa de club la care ajungi să joci, cred că cel mai frumos sentiment rămâne echipa națională. Să auzi imnul și să-ți reprezinți țara și mai ales din postura de căpitan.”

https://www.instagram.com/p/DZpyez_lyJV/?img_index=3

<h2>Eminem, superstiții și ritualurile dinaintea meciurilor</h2>Dincolo de teren, Ioana se descrie drept o persoană serioasă, dar plăcută în compania celor din jur. Îi place să călătorească, să petreacă timp alături de familie și prieteni și să asculte muzică. Muzica face parte și din pregătirea pentru meciuri. Piesa pe care o ascultă cel mai des înainte să intre pe teren este „Till I Collapse”, de Eminem. Mai are și o serie de ritualuri. Unele încep chiar din ziua precedentă unui meci și țin de lucruri aparent banale: cum își face patul, cum își aranjează perna, ce șosete poartă sau cum își leagă ghetele. Toate aceste obiceiuri o ajută să intre în starea potrivită pentru competiție. Sunt detalii care completează imaginea fotbalistei obișnuite cu presiunea meciurilor importante și cu un program în care fiecare zi trebuie organizată atent. <h2>Lecțiile care rămân dincolo de fotbal </h2>La 19 ani, Ioana Stancu are deja trei titluri de campioană, experiență internațională și un loc câștigat în circuitul echipei naționale. A trecut prin mutarea de acasă, prin emoțiile primelor meciuri europene și prin provocarea de a termina liceul în timp ce juca fotbal la cel mai înalt nivel din România. „Cred că toate experiențele astea te formează. Adică inclusiv mutarea de acasă, indiferent la ce vârstă, să te descurci singur, într-un mediu nou, într-o echipă nouă, într-un oraș nou. Cred că toate astea sunt experiențe care te formează ca om.” De la copilul care aștepta să iasă seara în parc până la fotbalista care își dorește să joace la cel mai înalt nivel, Ioana a descoperit că fiecare etapă vine cu alte responsabilități. Iar fotbalul a crescut odată cu ea.

„Atunci într-adevăr m-am simțit fotbalistă.” Ioana Stancu povestește momentul care i-a schimbat perspectiva

Trei titluri, patru goluri într-o repriză și bacalaureatul între meciuri

Ana-Maria Popescu

Îl cheamă Roberto Sierra Jiménez, dar noi îl știm drept
Rober Sierra, fotbalistul care controlează mijlocul terenului pentru FC Argeș. Însă,
cine este el atunci când nu îmbracă tricoul alb-violet?
„Ei bine, un tip simplu, aș spune. Adică, eu joc fotbal. Îmi
place să joc fotbal, dar în afara acestui sport vreau doar să am o viață
simplă. Nu îmi place să fiu în centrul atenției, îmi place să citesc cărți, să
mă uit la filme. Nu-mi place genul de viață care e asociată în general cu
fotbaliștii. Îmi place doar să fiu calm, să găsesc pace în lucrurile pe care le
fac. Cred că asta e cea mai bună modalitate de a mă defini, un tip simplu”.

<h2>Inspirat de la
Captain America, deschis către noi provocări </h2>
Modul în care s-a definit se reflectă și în alegerile sale,
ținând cont că filmul său preferat este Interstellar, asta datorită lui
Christopher Nolan, care este și producătorul său preferat. Iar supereroul său
preferat este Captain America: „M-am conectat mult cu el. Filmul meu preferat
este Winter Soldier. El nu are puteri, dar este mai puternic decât oamenii
obișnuiți. Însă e vorba despre valorile sale și disciplina pe care o arată,
faptul că e dispus să facă tot ce e nevoie pentru a salva oamenii”.
Pentru el fotbalul a început pe când avea 12 ani, în orașul
în care s-a născut, Xàtiva, oraș situat în sudul provinciei Valencia, care are
aproximativ 30.000 de locuitori. Doi ani mai târziu a ajuns la Levante, iar
apoi a trecut pe la nume cunoscute din Spania precum Girona, Oviedo sau
Mallorca, la echipele secunde. În iulie 2022 a decis să facă o schimbare
radicală. 
„Pentru că în Spania e foarte, foarte greu să ajungi
la nivelul următor. Sunt mulți jucători și devine cam frustrant. Așa că
am decis să mă dezvolt personal, mergând în Finlanda. Pentru că nu știam
engleza, am vrut să învăț și am vrut să ies din zona mea de confort. De aceea
am mers în Finlanda, apoi în Bulgaria, apoi în România”.
Dintre cele trei țări în care a jucat, însă, cea care l-a
făcut să se simtă cel mai mult „acasă” a fost „România, da! Mâncarea, limba e
asemănătoare. Sunt mulți oameni de aici care știu spaniolă, mă simt cumva în
țara mea”.

<h2 style="text-align:center;">„Trecem printr-un
moment prost, dar e normal în fotbal!”</h2>
Prima dată când a făcut cunoștință cu FC Argeș a fost din
postura de adversar, în a doua divizie, și încă de atunci a știut și i s-a spus
că e un club care trebuie să se afle pe prima scenă a fotbalului. Acest lucru i
s-a confirmat și odată cu transferul său în „Trivale”.

„De când am jucat împotriva lor știam că încearcă să construiască
un proiect, acum construiesc un stadion nou. Președintele clubului e un tip
foarte bun, care se gândește la viitor, fac o treabă bună. Sezonul trecut,
primul de la promovare, am jucat în play-off, deci asta spune multe.
Bineînțeles, uneori, cum e și acum, trecem printr-un moment prost, însă e normal
în fotbal. Vom avea suișuri sau coborâșuri, dar, într-un final, cred că cei din
club vor realiza ceea ce și-au propus. 

Am văzut mereu Argeșul ca pe o echipă mare, un club istoric,
care voia să facă lucrurile bine. Acest lucru mi l-au spus și alți oameni, dar
l-am și văzut eu”. 

Sezonul trecut, primul său în tricoul alb-violet, a fost
unul special, dar totodată solicitant pentru mijlocașul spaniol, care a fost
singurul jucător din Superliga care a jucat în toate meciurile disputate de
echipa sa, 40 la număr. O provocare pentru Sierra, care și-a dat o provocare și
pentru acest sezon, în cazul în care echipa sa va reuși să cucerească un
trofeu: „Mi-aș tăia barba dacă am reuși asta”. 

„Nu avem același obiectiv ca în sezonul trecut, pentru că
atunci am ajuns în play-off, însă cred că obiectivul este să încercăm să fim la
sfârșitul sezonului cât mai aproape de acest play-off și, în ultimul moment,
dacă putem da totul și să încercăm să ajungem din nou în play-off ar fi uimitor”.


Dacă sezonul trecut nu a ratat niciun meci, sezonul acesta
lucrurile nu au mai fost la fel de roz pentru fotbalistul adus de la Steaua.
S-a accidentat pe 24 august, la meciul cu Oțelul, fiind schimbat la pauză și
încă nu a revenit pe teren: „Urăsc asta! Nu sunt obișnuit cu accidentările și
când ești în afara terenului și vezi că echipa ta se chinuie, chiar vrei să-i
ajuți. Când vezi lucrurile din afară, totul pare mult mai ușor, îți vine să te
duci acolo, să le spui ce să facă, pentru că ai cumva imaginea de ansamblu. Așa
că, devin nervos, mă frustrez pentru că nu pot face nimic. De aceea nici nu îmi
prea place să mă uit la meciuri din exterior”.&nbsp;
Pentru Sierra, însă, așteptarea pare să se termine curând.
Spaniolul a revenit în lotul lui Bogdan Andone pentru meciul cu UTA Arad, pierdut
de Argeș. Nu a jucat, însă prezența sa pe banca de rezerve anunță o revenire
mult așteptată. Ca toate revenirile după accidentări, însă, aceasta trebuie
făcută treptat și cu răbdare, cuvântul care pare a fi cheie în momentele
decisive.

https://www.facebook.com/photo/?fbid=1464284592400983&set=a.547975264031925

<h2>Răbdarea, „secretul”
supremației Spaniei </h2>
Spania este țara momentului în fotbal. Are unele dintre cele
mai bune naționale de tineret din lume, câștigând trofee după trofee, dar
domină fotbalul la cel mai înalt nivel atât la feminin, cât și la masculin.
„Cred că e vorba de metodologie. Pentru că oamenii cred că
doar pentru că ne-am născut în Spania, suntem jucători buni. Nu, devii un
jucător bun. Și avem, cred, academii și antrenori uimitori. Sunt atât de
profesioniști, chiar și fizioterapeuții, antrenorii personali, au patru sau
cinci masterate și cursuri. Și se joacă diferit în funcție de echipă, de club.
Dar, în cele din urmă, vor să joace. Vor să păstreze mingea. 
Ei știu că pot eșua, pot face greșeli, iar acele erori se
pot transforma în goluri. Dar, pe termen lung, cred că o echipă sau un club
spaniol crede că, dacă păstrezi mingea sau joci în acest stil, în final,
fotbalul îți va oferi mai mult decât îți va lua. Și cred că aceasta este cheia.
Să fii calm, să ai răbdare și, chiar dacă eșuezi sau treci printr-un moment
prost, să rămâi loial acestei metodologii. Și, până la urmă, cred că înveți mai
mult din fotbal”.&nbsp;
L-am provocat pe Sierra să analizeze puțin fotbalul românesc,
în comparație cu cel spaniol și să ne spună ce lipsește: „Le spun tuturor că
acesta este cuvântul potrivit: răbdare. Pentru că trebuie să spun că nu există
prea multă răbdare în România. Nu e un lucru bun. Încearcă ceva și nu văd
rezultate imediat: ‚Hai să schimbăm!’. Trebuie să ai răbdare. Trebuie să ai
răbdare și trebuie să înveți din fiecare greșeală și să încerci să devii mai
bun de fiecare dată. Dar trebuie să știi că atunci când încerci să construiești
ceva, te vei confrunta cu momente în care te vei gândi: ok, asta nu
funcționează. Și cel mai ușor lucru este să renunți. 

Nu, trebuie să continui și să încerci să găsești noi căi,
dar trebuie să ai răbdare. Și la tineret, da, văd că nu multe cluburi au academii
de calitate. Poate că Farul are una bună. Cred că asta îmi lipsește cel mai
mult în România. Pentru că se așteaptă ca jucătorii să devină jucători buni de
nicăieri. Adică, într-un an trebuie să fii un jucător bun. În Spania, treci
prin multe faze, multe perioade. Și când devii profesionist, știi deja multe.
Ai o mulțime de cunoștințe și informații. Cred că în România trebuie construită
mai multă educație academică, poate”.

<h2>Calmul munților și
inspirația de la Rodri </h2>
Încă de când îl auzi vorbind îți poți da seama că Sierra este
genul de jucător calm, iar acest lucru vine și de la una dintre pasiunile sale,
locul în care îi place să se piardă, așa cum a spus chiar el: munții.
„Îmi place să merg la munte, să mă pierd printre munți,
metaforic. Când sunt în vacanță merg cu prietenii mei la munte, pur și simplu
eliminăm orice distragere, cum ar fi telefoanele, totul. Cred că este cel mai
bun loc să știi cine ești atunci când elimini tot ce te înconjoară. Și mai ales
pentru noi, pentru că suntem fotbaliști, suntem de obicei în centrul atenției, apreciez
foarte mult când merg în aceste locuri cu prietenii mei, pentru că pur și
simplu râdem, ne deconectăm și lăsăm totul deoparte”. 

Ca oricare alt jucător are fotbaliști de la care se inspiră
și cum Spania nu duce lipsă de talente în fotbal, mai ales în compartimentul
mijlocașilor, nu e surprinzător că cei pe care Rober îi admiră sunt chiar Pedri
și Rodri, doi dintre cei mai buni mijlocași din lume. Și dacă ar putea prelua o
calitate de la Balonul de Aur din 2024 aceea ar fi: „Pasele lungi. Rodri este
unul dintre cei mai compleți jucători din lume, el domină aproape fiecare aspect
al fotbalului și ceva ce văd că face foarte bine, dar pe care eu nu îl fac de
obicei, sunt aceste pase lungi. Încerc mereu să joc scurt și pentru că așa m-am
învățat să joc și uneori văd aceste pase lungi, dar pur și simplu nu îndrăznesc
să le dau pentru că nu sunt obișnuit. Așa că văd că Rodri are acest echilibru
perfect între pasele lungi și cele scurte. Deci da, este ceva ce aș vrea să
îmbunătățesc sau să preiau de la el”.
Pasele lungi și curajul de a trage la poarta sunt lucrurile
care îi lipsesc lui Sierra. Chiar el a recunoscut asta: „Uneori sunt aproape de
poartă și vreau să trag. Nu știu de ce nu o fac.
Pentru că, de obicei, văd o pasă ușoară sau prefer ca
altcineva să marcheze. Pur și simplu nu am încredere în propriul meu șut atunci
când cred că am unul bun. Și apoi, după aceea, când mă gândesc la asta sau revăd
momentul, cred că aș fi putut șuta. Dar în acel moment, pur și simplu nu...
Nu-mi vine în minte. Nu știu. Nu am această ambiție sau nu știu cum să o numesc”.

<h2>Mesaj pentru fani: „Ne
vom întoarce!”</h2>
L-am provocat pe Sierra să încerce să descrie fotbalul pe
care ar vrea să îl vadă la FC Argeș în trei cuvinte: „Răbdare, control și
goluri”.
„Vulturii” nu traversează cel mai bun moment în Superligă,
unde se află pe locul 13 în clasament după primele 13 etape, cu trei victorii, trei
remize și șapte înfrângeri. Un moment mai dificil pentru o echipă care a
demonstrat că știe să se lupte, iar „a nu renunța” este în ADN-ul său. Istoria
o obligă. Și chiar dacă rezultatele sunt departe de cele așteptate de fani,
jucătorii lui Bogdan Andone sunt încrezători că le pot readuce zâmbetele pe
buze, așa cum au făcut-o de multe ori în sezonul trecut.
Acesta este și mesajul fotbalistului pe care l-au urmărit
de-a lungul tuturor celor 40 de meciuri din sezonul trecut, unul de-a dreptul
special pentru Argeș, pentru ei: „Vreau să le spun că știu că acum sunt puțin,
ei bine, poate dezamăgiți pentru că sezonul trecut am făcut un sezon aproape perfect
și acum rezultatele nu sunt tocmai bune, ne ajută și știu că vor să le oferim o
victorie cât mai curând posibil. Vreau doar să le spun să aibă răbdare pentru
că suntem aceeași echipă, avem aceiași jucători și ne vom întoarce. Dar uneori
cred că asta e bine în fotbal, să treci printr-un moment prost pentru că de
acolo construiești ceva și mai puternic. Așa că aveți răbdare, pentru că ne vom
întoarce la locul pe care îl merităm. Ne vom întoarce!”. &nbsp;&nbsp;

Rober Sierra a dat căldura din Spania pe frigul din Finlanda, dintr-un motiv greu de ghicit, înainte să joace în sud-estul Europei. Din Bulgaria a trecut în România, la Steaua, iar acum a povestit cum s-a adaptat la FC Argeș.

Interviu exclusiv cu Rober Sierra: „Răbdarea e cheia succesului în fotbal”

Uneori, pentru a ajunge acolo unde îți dorești, trebuie să faci câțiva pași înapoi. <a href="https://www.superliga.ro/jucatori/coman-marius-f39648df">Marius Coman</a> a trecut prin <a href="https://www.superliga.ro/articole/a-trecut-prin-toate-ligile-ca-sa-ajunga-superstar-povestea-lui-marius-coman-6900b71d">toate cele patru ligi ale fotbalului românesc</a>, a cunoscut terenurile modeste din eșaloanele inferioare, a stat departe de gazon din cauza unei accidentări grave și a ales să coboare în Liga a III-a într-un moment în care tocmai făcuse parte dintr-o echipă care promovase în Superliga. Astăzi, atacantul celor de la <a href="https://www.superliga.ro/cluburi/uta-arad">UTA Arad</a> privește în urmă fără regrete. Într-un interviu acordat pentru Superliga.ro, Marius Coman a povestit despre copilăria petrecută în Țara Bascilor, întâmplările greu de imaginat din ligile inferioare, decizia care i-a schimbat cariera și rolul pe care încrederea l-a avut în parcursul său.

<h2>Din Vișeu în Țara Bascilor. Copilăria care i-a schimbat perspectiva</h2> Marius Coman avea opt ani când a plecat din Vișeu în Spania, alături de familie. S-a întors în România la 15 ani, dar, întrebat unde simte că a copilărit cu adevărat, răspunsul este Gernika, localitatea din Țara Bascilor în care a petrecut șapte ani. Acolo, sportul nu însemna doar fotbal. Participa la orice activitate sportivă, inclusiv la competiții de șah. Mai important însă, anii petrecuți în Spania i-au influențat felul în care privește lumea. „Cred că o altă perspectivă în care să privesc nu numai sportul, ci și viața. Adică mă consider o persoană deschisă la tot felul, la orice”, spune atacantul. A învățat și limba bască, euskera, pe care încă o vorbește, deși nu la fel de bine ca în copilărie. Recunoaște, amuzat, că nu are un cuvânt preferat, pentru că limba i se pare foarte grea. Întoarcerea în România a venit însă și cu un șoc. Obișnuit cu condițiile de pregătire din Spania, Coman a descoperit o realitate diferită în fotbalul de acasă. „Cel mai mare șoc a fost că eu plăteam pentru sintetic, să mă antrenez pe sintetic. Nu știam, acolo aveam toate posibilitățile și sinteticul nu trebuia să îl plătesc. Când am venit în țară, îmi cereau ăia 5 lei de fiecare. Prima dată am crezut că mă fac de bani.”

<h2>Fotbalul din ligile inferioare, performanță din pasiune</h2> După o perioadă la juniorii CFR-ului, Marius Coman și-a continuat drumul prin eșaloanele inferioare. A jucat la Baia Mare, a ajuns la Pojorâta și a cunoscut un fotbal foarte diferit de cel pe care îl urmărim astăzi în Superliga. Din fiecare divizie a rămas cu amintiri pe care spune că nu le va uita niciodată. Unele par desprinse dintr-un film. „De exemplu, la Liga a IV-a se băteau ăia după meciuri cu topoare. Pe la Sighet, pe acolo, îmi amintesc. Erau galerii cumva și se băteau pe bune, cu topoare, cu tot ce aveau prin mașini.” La Liga a III-a lucrurile deveniseră ceva mai profesioniste. Iar din Liga a II-a își amintește o imagine de la Recea: un coleg care tundea gazonul cu tractorul, în timp ce vacile se aflau în apropiere. Tot la Recea, Coman a devenit golgheter. Și tocmai acolo, într-un mediu în care condițiile financiare erau departe de cele ideale, a reușit să performeze. „Cumva mă simțeam bine în largul meu. Nu eram plătiți. Cumva și ca grup eram foarte apropiați. Iar pe teren performam, dar pe de altă parte nu primeam nimic. Și cred că foamea asta de performanță, de a ajunge la echipă mult mai bună, cred că ăsta e motivul.” Era fotbal jucat din pasiune, dar și cu speranța că următorul pas îl va duce mai aproape de visul său.

Coman, Marius

<h2>De la promovarea cu Petrolul, înapoi în Liga a III-a</h2> Odată cu transferul la <a href="https://www.superliga.ro/cluburi/petrolul-ploiesti">Petrolul</a>, cariera lui <a href="https://www.superliga.ro/jucatori/coman-marius-f39648df">Marius Coman</a> părea să intre într-o nouă etapă. Numai că, la două săptămâni după sosirea la Ploiești, atacantul a suferit o accidentare gravă. A petrecut o lună la pat și a avut nevoie de aproximativ patru luni și jumătate pentru a reveni la antrenamentele alături de echipă. „Când eram la pat? Nimic. Mă uitam la seriale, mă mai jucam, mai citeam, mă mai certam cu mama”, își amintește acum, cu umor, perioada de recuperare. Între timp, Petrolul traversa un moment bun și avea să promoveze în prima ligă. Pentru Coman, revenirea în primul unsprezece devenise însă dificilă. A urmat o alegere pe care nu mulți fotbaliști ar fi fost dispuși să o facă.&nbsp;Să lase în urmă o echipă proaspăt promovată în Superliga și să se întoarcă în Liga a III-a, la <a href="https://www.superliga.ro/cluburi/corvinul-hunedoara">Corvinul Hunedoara</a>. „Prima dată trebuia să mă conving pe mine. A fost o decizie dificilă, pentru că promovasem în prima ligă, cumva jucător al Petrolului, și trebuia să mă duc la Liga a III-a. N-a fost o decizie ușoară, dar a fost una foarte bună. Cred că cea mai bună decizie pe care am luat-o în viața asta.” La Hunedoara l-a întâlnit pe <a href="https://www.youtube.com/watch?v=s86ndjv-wcQ">Florin Maxim</a>, antrenorul care a văzut dincolo de problemele fizice cu care sosise și care i-a oferit șansa să își pună din nou calitățile în valoare. „El a văzut calitățile pe care le aveam și cumva m-a ajutat să le pun în practică. Chiar dacă era Liga a III-a.” Restul avea să devină una dintre cele mai frumoase p<a href="https://www.youtube.com/watch?v=IST1XRbicN0&amp;t=840s">ovești recente ale fotbalului românesc</a>, cu ascensiunea Corvinului și câștigarea Cupei României în 2024.

<h2>„Pentru mine, cel mai important lucru este încrederea”</h2> Dincolo de goluri, promovări sau trofee, există un cuvânt care revine constant în povestea lui Marius Coman: încrederea. A vorbit despre ea când și-a amintit perioada de la <a href="https://www.superliga.ro/cluburi/corvinul-hunedoara">Corvinul</a>, dar și atunci când a explicat cât de importante au fost pentru el golurile marcate împotriva <a href="https://www.superliga.ro/cluburi/fcsb">FCSB</a>, în tricoul celor de la <a href="https://www.youtube.com/watch?v=MONzhyhOpy4&amp;t=37s">UTA</a>. Întrebat cât de bun poate fi atunci când are încredere în propriile forțe, răspunde fără să stea pe gânduri: „Foarte bun. Foarte bun. Pentru mine, cel mai important lucru este încrederea. Un antrenor să-ți dea încredere, să-ți ofere continuitate. Pentru antrenorul care face asta o să dau tot timpul 100%.” De altfel, în ciuda momentelor dificile prin care a trecut, atacantul spune că nu s-a gândit niciodată să renunțe la fotbal. „În sinea mea eu știam că se poate. Adică chiar se poate. Nu contează vârsta, să fii ambițios, să muncești și să crezi. Pentru că asta, mai ales să crezi și să visezi, nu poate să-ți ia nimeni lucrul ăsta.”

<h2>La UTA, Coman a găsit ceea ce îi lipsea</h2> Ajuns la <a href="https://www.youtube.com/watch?v=MONzhyhOpy4&amp;t=37s">Arad</a>, Marius Coman spune că s-a simțit bine încă de la început. Nu doar datorită echipei, ci și atmosferei din jurul clubului, pe care o remarcase inclusiv atunci când venise pe stadionul din Arad ca adversar. „ Și când veneam ca adversar aici simțeam emulația care se creează în jurul orașului și în jurul stadionului. Ceva pozitiv. Simți ceva pozitiv, pur și simplu. Asta îmi oferă Aradul și lumea de lângă echipă și de lângă stadion.” În actualul sezon de Superliga, atacantul a disputat <a href="https://www.superliga.ro/jucatori/coman-marius-f39648df">12 partide</a>, dintre care 10 ca titular, și a înscris patru goluri, două dintre ele <a href="https://www.superliga.ro/meci/superliga-26-27-regular-fcsb-uta">în partida împotriva FCSB</a>. După un drum care l-a purtat prin toate eșaloanele fotbalului românesc, Coman are acum un obiectiv clar alături de UTA: calificarea în play-off. „În primul rând să fiu sănătos și îmi doresc să ne îndeplinim obiectivul anul acesta, să fim în primele șase.” Drumul lui Marius Coman spre Superliga a avut urcușuri, coborâșuri, pauze și momente în care a trebuit să o ia de la capăt. Ce este de apreciat la el și de urmat de cei care vor să audă tribunele strigându-le numele după un gol: indiferent de liga în care joci, să rămâi convins că poți ajunge acolo unde îți dorești.&nbsp; Avem multe de învățat din cea mai importantă lecție a poveștii lui Marius.&nbsp;Uneori, un pas înapoi poate fi începutul celui mai spectaculos drum înainte.

Loc		Club	MJ	DG	P

superliga 2026

Fotbal

vineri 06 noiembrie

sâmbătă 07 noiembrie

duminică 08 noiembrie

luni 09 noiembrie