Metaloglobus

Unirea Slobozia

Stadionul Clinceni

UTA Arad

Dinamo București

Stadionul Arcul de Triumf

AFC Hermannstadt

Petrolul Ploiești

Stadionul Ilie Oană

Universitatea Craiova

FK Csikszereda

Stadionul Municipal Miercurea Ciuc

FC Botoșani

CFR Cluj

Stadionul Dr. Constantin Rădulescu

FCSB

FC Rapid București

Superbet Arena Giulești

Oțelul Galați

FC Argeș

Stadionul Orășenesc Mioveni

FC Universitatea Cluj

FC Farul Constanța

Stadionul Central Ovidiu

Ana-Maria Popescu

ÎNAPOI LA PRIMII PAȘI

14 aprilie 2024. Momentul în care cariera lui Luca Mihai se putea încheia chiar dinainte de a începe. S-a întâmplat în minutul 29 al meciului dintre Dinamo și Poli Iași. După un duel cu Josue Homawoo, Luca Mihai a căzut pe gazon, iar colegii săi au început să facă disperați semne către margine pentru ca medicii să intervină cât mai rapid. A ieșit de pe teren în ambulanță și transportat direct la spital. „Primele trei zile nu știam de mine, sincer, adormeam foarte des, nu o recunoșteam pe mama mea, tatăl meu a venit de urgență din Germania, nu știam ce se întâmplă, iar după o săptămână m-am trezit 100%, îmi dădeam seama cine sunt. Uitam foarte multe lucruri, foarte rapid și nu vedeam deloc bine cu ochiul și nu auzeam deloc bine cu urechea, dar cu ochiul practic nu vedeam deloc, vedeam foarte mult în ceață, pe mama, vedeam persoanele dublu și mi-a fost foarte frică, pentru că doctorii mi-au spus că nu știu dacă o să îmi revin 100% și dacă o să mai pot să joc fotbal vreodată”, dezvăluie Luca în cadrul interviului. Pentru o mamă, nu este nimic mai dureros decât să își vadă copilul suferind. Mama lui Luca se afla la stadion în momentul în care fiul său a căzut pe gazon și a fost surprinsă luând-o la fugă pe scări în momentul în care a realizat gravitatea intrării: „A fost foarte grav pentru ea și cred că a fost mai grav pentru ea decât pentru mine, pentru că eu nu am simțit contactul, eu m-am resimțit abia după ce m-am trezit, dar cred că pentru mama mea și tatăl meu a fost foarte grav, mai ales că se scriau fel și fel de lucruri, vă dați seama că nu ar vrea nicio mamă să fie în pielea mamei mele”. După o recuperare lungă și dureroasă, Luca Mihai a revenit pe teren, dar nu la Poli Iași, ci pentru Gloria Buzău, unde a jucat sezonul trecut. Fotbalistul care are 21 de ani este nevoit să joace cu o cască de protecție pe cap, iar acest lucru îl face să se simtă ca un adevărat „super-erou”: „Cu casca mă simt ca un războinic”. În cadrul episodului, Luca dă detalii despre durerea simțită atât în spital, cât și în perioada de recuperare, cum a fost în momentul în care a revenit la antrenamente, cine l-a susținut în toată perioada grea traversată, dar și cât de greu i-a fost la primul meci oficial.

Al doilea episod al seriei „Înapoi la primii pași” îl are protagonist pe Luca Mihai, care în prezent evoluează pentru UTA Arad.

„Înapoi la primii pași”, episodul 2. Luca Mihai: „Doctorii nu știau dacă o să mai pot juca fotbal”

Ionuț Tătaru

INTERVIU

Modul în care fundașul giuleștenilor a intrat în posesia mingii la acea fază îi confirmă declarația: „Noi nu cedăm niciodată, luptăm până în ultimul minut!”. Borza recunoaște însă că prefera o victorie, deși revenirea de la 0-2 a fost o descătușare și o bucurie sprecială de trăit și sărbătorit alături de suporterii alb-vișinii. În primul rând, cum s-a simțit în teren revenirea de la 0-2? A fost un sentiment foarte plăcut, pentru că am muncit 90 de minute ca să revenim de la 0-2, după ce au marcat adversarii, și a fost o descătușare pentru noi. La faza golului doi ai fost decisiv. Ce ai simțit în momentul ăla, ai forțat și ai recuperat? Da, știam că Ngezana nu o să joace lung. Îi urmăresc foarte mult pe cei de la FCSB în Europa, meciurile din campionat, îmi place să mă uit la fotbal și știam că nu o să joace lung, că o să facă un fake shot și după a fost un duel unu la unu.

Borza, Sebastian Andrei

Ai simțit cumva la 2-1 pentru ei că este totuși un punct slab acolo, unde puteți să găsiți egalarea? Nu că este un punct slab, doar că noi am fost mult mai motivați și cu jucătorii de pe bancă, care au intrat excelent, și am încercat să revenim și chiar să câștigăm, de ce nu? Domnul Gâlcă ce v-a spus la pauză, când erați conduși cu 1-0? Că trebuie să finalizăm acțiunile pentru că am construit foarte bine, am avut posesia, dar nu am finalizat foarte bine și asta ne-a costat, pentru că am jucat numai pe tranziții.

Cum ai simțit din teren explozia suporterilor de la golul doi? Sincer, au fost minunați și le mulțumesc pe această cale. Când am marcat al doilea gol, sincer m-am dus să mă bucur cu Elvir, toată lumea era peste mine și peste Elvir cu ceilalți colegi și nu prea s-a mai auzit nimic. Ce să luăm ca lecție după acest meci? Că noi nu cedăm niciodată, luptăm până în ultimul minut, dar mai bine câștigăm 2-0, decât să terminăm așa, să fim conduși și să revenim, pentru că trebuie să câștigăm fiecare meci, nu să facem egal.

Andrei Borza a contribuit la remiza obținută dramatic de Rapid în derby-ul cu FCSB, scor 2-2, prin assistul oferit la golul care a stabilit rezultatul final

Lecția din derby-ul Rapid - FCSB: „Nu cedăm niciodată, luptăm până în ultimul minut!”

Andu Kedei

RAP - FCSB (match, Superliga 25/26, regular)

Suntem deja intrați în perioada în care confruntarea asta capătă valențe clasice. Sigur că nu e "Clasicul" (de România), cum provocator sublinia unul dintre&nbsp;protagoniști, atunci ca și acum, dar are accente nostalgic-dramatice. Suntem în zodia lui "După douăzeci de ani", cu tot ceea ce ne aduce trimiterea la Dumas și la o epocă greu de închipuit astăzi. Fotbalistic vorbind. Iar faptele evocate au ceva din spiritul cârților și filmelor de aventuri, astfel că paralela nu e deloc deplasată. Da, a fost odată un sfert uefantastic (în ediția de grație 2005-2006 a Cupei UEFA), cu Bucureștiul divizat și întreaga Europă cu ochii pe noi. Pe aceleași locuri unde se joacă și acum un meci polariza atenția și totul se oprea în loc. De la femeia de serviciu a nu știu cârei corporații abia sosite la noi în țară până la șeful statului toată lumea era conectată la fenomen. Rapid-Steaua era magnet pentru o națiune. Asta nu putem și nu trebuie să uităm. Chiar dacă în anii ăștia s-au schimbat atâtea: denumiri, stadioane, unii au jonglat cu palmares și culori, alții au murit și au înviat. Veteranii, contemporanii momentului de grație se simt speciali, au un ceva în plus față de oricine se conectează cu derby-ul. Într-o tabără sunt supraviețuitori protagoniști, în cealaltă patronul și managerul își etalează ostentativ superioritatea printre adversari și pentru că atunci au fost acolo și au și trecut mai departe.Chiar dacă Tavi Popescu era încă bebeluș și Petrila la grădiniță, ei simt că a îmbrăca tricoul într-o astfel de încleștare e "wow". Nu e un meci oarecare. Noi știm, dar mereu și mereu vrem să și vedem asta. Acolo în spațiul de joc, pentru că tribunele și peluzele au memoria afectivă mult mai bine dezvoltată. Acolo intervine și moștenirea genetică.Cumva însă, pentru gazde, cântatul ăsta haotic, neritmat, fals și pe multe voci a dictat un joc fără orizont. Lipsa unei organizări în peluză s-a transferat spre gazon. FCSB a confirmat cu o primă repriză solidă și ordonată că a ieșit din&nbsp;tunel. Trei înfrângeri consecutive în campionat e mult pentru orice echipă, nu doar pentru o campioană. A fost startul visat pentru Pintilii și Charalambous care au aliniat un prim 11 artizanal cu gândul la joia europeană. Au dat un gol după un corner în primele minute, după care s-au așezat pe două linii, absorbind o presiune vișinie la întâmplare. Fără idei, fără nerv, fără ocazii clare, rapidiștii au bifat jumătatea mai slabă de meci, așa cum au cam făcut-o în toate etapele până acum. Întrebarea era în ce măsură găseau resurse, cu un adversar revenit la setările din sezonul trecut, pentru jumătatea plină a partidei. Și răspunsul l-am avut într-o a doua repriză intensă. Chiar dacă în avantaj și mai buni în prima parte, cei care au schimbat au fost oaspeții. Au intrat în ofensivă titularii de drept Cisotti și Bîrligea, cu scopul de a ucide meciul. Lor li s-a adăugat Al Hassan în locul încă firavului Olaru. Și asta s-a văzut pentru că FCSB a confiscat și minutele de început ale părții secunde. Stoltz a parat șutul lui Bîrligea, dar colegii din fața sa au continuat să fie apatici, neinspirați. Cineva, ceva, trebuia să conecteze Rapidul la meci, să pună capăt evoluției sterile, fără orizont. Cu puțin înainte să se scurgă o oră s-au întâmplat concomitent două faze. În teren, Dobre a găsit primul culoar pentru un șut care să îl întrebuințeze pe Târnovanu, iar la margine Gâlcă i-a pregătit pe Koljic și Petrila. Fără ca Baroan să fie chemat pe bancă. Ceea ce se voia a fi un declic pentru rapidiști a avut efectul de blocaj, pentru că Bîrligea și-a etalat din nou clasa de atacant, marcând pentru 2-0. S-a întâmplat ceea ce am mai văzut în istoria derby-urilor, cu unii revenindu-și pe seama celorlați, cu calculele hârtiei date peste cap. În ciuda unui start palid de sezon, FCSB s-a reinventat când își doreau mai mult fanii. Și-au etalat superioritatea și jocul clar, concret. Dinanici, primii la minge și hotărăți, nu au dat nicio șansă adversarului. Fraza asta o începusem în minutul 82, dar nu am apucat să o termin pentru că în minutul 83 Koljic scoate de niciunde un călcâi de 1-2 și dă foc finalului de meci. O fi fotbalul nebun și imprevizibil, dar chiar să joci 10 minute și să fii egalul unora care au fost mai bun restul timpului?! Ei bine, da, pentru că decibelii tăvăliți din peluză au trezit Rapid la viață și au anesteziat FCSB-ul. Koljic a reușit dubla consfințiind egalitatea. Ca acum 20 de ani. Numai că de data aceasta finalul a fost de poveste pentru ceilalți.

Rapid și FCSB și urmașii derby-ului uefantastic au mai scris o pagină din epopeea unui derby care poare deveni mai intens când te aștepți mai puțin.

Rapid - FCSB 2-2 | După douăzeci de ani și zece minute. Tot egal

Mihai Mateaș

CRONICĂ

Cu o singură victorie în ultimele șapte meciuri oficiale disputate - patru înfrângeri și două remize, în rest -, CFR Cluj era în mare nevoie de puncte. Mai ales că era vizitată de FC Botoșani, echipă fără triumf în cele două deplasări de până acum în actuala ediție de Superligă. Dan Petrescu a trimis în teren o formulă din care doar patru jucători s-au aflat la start și în meciul cu Braga, de acum trei zile: Abeid, Sinyan, Keita și Korenica. „Îmi dau seama că ne așteaptă un meci foarte greu, pentru că cei de la Botoșani au o echipă foarte rapidă, agresivă, foarte bună în atac. Să vedem ce jucători voi găsi pregătiți pentru acest meci, unul foarte, foarte important. Pentru mine e ca o finală în campionat, chiar dacă apoi vine un meci european la fel de important. Cel mai important meci este următorul, iar acesta este cel cu Botoșani. Nu stăm deloc bine în campionat, cred că n-am mai fost în această poziție de când sunt antrenor și mă simt foarte rău în această poziție. Sper ca și jucătorii să înțeleagă. Să nu mai găsim scuze. Chiar dacă am ajuns la 4 dimineața, asta este realitatea, nu avem ce face”, a declarat „Bursucul” la conferința de presă premergătoare acestei partide, justificând faptul că trebuie să odihnească mai mulți fotbaliști, chiar dacă partida cu moldovenii e crucială. Ambii antrenori au avut alegeri interesante în alcătuirea „11-lui” de start. Biliboc a fost pentru prima dată titular la gazde, în timp ce Leo Grozavu l-a debutat pe Andrei Dumitru, un jucător de doar 18 ani, cetățean canadian de origine română. Ardelenii au început meciul sus, în terenul advers, dominând startul partidei, dar prima ocazie, un șut slab trimis de Emerllahu, pe lângă poartă, a venit doar în minutul 8. Minutul 11 a adus o centrare a lui Biliboc în careu, în opt metri, unde Gjorgjevski s-a dezechilibrat și a căzut, lovindu-se de portarul oaspeților, Anestis, care a avut nevoie de îngrijiri medicale. <h1>Emerllahu și Anestis, remarcații primei reprize</h1> Faza imediat următoare a adus o lovitură de cap a lui Emerllahu, scoasă de sub transversală de goalkeeper-ul botoșănenilor, în urma unui corner. În minutul 13, doi jucători ai lui CFR trec pe lângă o centrare la firul ierbii trimisă de același Emerllahu, cel mai activ jucător al primei părți, iar mingea se scurge în aut de poartă. Părea că e doar o chestiune de timp până presiunea susținută a clujenilor va da rezultate, mai ales că ocaziile gazdelor au continuat. Bilibo a șutat în Anestis, dar se fluierase ofsaid (16). Același Biliboc a avut un șut deviat în corner de fundașii adverși (18). În minutul 19, kosovarul Emerllahu a răzbunat ocaziile ratate, reușind să deschidă scorul cu un șut cu exteriorul din 14 metri, bară-gol! Tot Emerllahu putea majora avantajul în minutul 24, dar Anestis a scos in extremis mingea plasată bine de kosovar, după un contraatac fulger al ardelenilor. În minutul 30, Korenica și-a trecut și el numele pe lista marilor ocazii, dar tot Anestis s-a opus majorării scorului. Grecul a fost motivul principal pentru care clujenii au ajuns după prima jumătate de oră de joc să aibă un singur gol avans. Vorba clișeului care spune că „ocaziile se răzbună”, ckujenii s-au văzut egalați în minutul 36, la primul ocazie a moldovenilor. Kovtalyuk a profitat de o bâlbâială a italianului din poarta clujeană, Alessandro Micai, care s-a speriat și a șutat o minge în fotbalistul Botoșaniului, care înscrie cu mult noroc din câțiva metri. Clujenii nu au acuzat șocul și au plecat din nou în atac, deciși să refacă avantajul. Korenica și Cordea ratează, însă, pe rând, desprinderea, remarcându-l din nou pe grecul din poarta oaspeților. Până la urmă, Cordea își repară „greșeala” în minutul 42, când transformă, din șapte metri, în gol, o centrare excelentă a lui Korenica de pe linia de fund, astfel că ardelenii revin la conducere, stabilind totodată scorul pauzei, 2-1, chiar dacă Emerllahu a mai ratat o ocazie până la final, iar Anestis a mai reușit o paradă salvatoare. <h1>Leo Grozavu a mutat inspirat la pauză</h1> Nu mai puțin de patru schimbări a făcut antrenorul lui FC Botoșani, care, probabil, ar fi înlocuit toată echipa cu excepția portarului. Aparent, modificările au fost de bun augur, pentru că moldovenii au egalat în minutul 54, prin Suta, care a trimis cu capul în poartă, după o centrare excelentă a nou-intratului Ongenda. Micai, italianul din poarta CFR-ului, a avut din nou partea lui de vină, având o intervenție extrem de „moale” la minge, sabotând toată munca echipei sale de până atunci. A mutat și Dan Petrescu, trimițându-l în teren, printre alții, pe golgheterul Louis Munteanu, care a și înscris imediat după introducere, dar golul a fost anulat pentru un ofsaid. Korenica l-a pus în dificultate pe goalkeeper-ul advers în minutul 68, dar acesta reușește să trimită în corner. Matei Ilie a fost și el aproape de gol în faza imediat următoare loviturii de colț rezultate, dar a respins Pavlovic. Același greu încercat Anestis a mai scos o minge dificilă apoi, la șutul lui Fică din afara careului (69). Tot Fică, după ce a driblat toată apărarea botoșănenilor, l-a mai întins o dată pe Anestis, un minut mai târziu. Minutul 75, ați ghicit, același Anestis i se opune lui Louis Munteanu, care trimite tare, la colțul lung, dar nu poate trece de ziua de grație în care se află portarul grec. <h1>Anestis, providențial în poarta Botoșaniului!</h1> Minutul 79 a adus din nou desprinderea echipei gazdă, după o fază-școală de atac a clujenilor. Korenica transformă o centrare a lui Bosec în gol, cu o semi-foarfecă din mijlocul careului, la care Anestis n-a mai putut face nimic. Doar trei minute a durat avansul ardelenilor. În minutul 82, Mailat a trimis cu capul în direcția opusă o centrare a lui Ongenda, iar Micai a fost învins a treia oară, la a doar a treia ocazie a oaspeților: 3-3! Clujenii au încercat să revină a patra oară în avantaj pe final de meci, dar s-au lovit de fiecare dată de forma incredibilă a portarului moldovenilor. În minutul 86, Louis Munteanu a scăpat singur, cu mingea la picior, spre poarta Botoșaniului, dar, inexplicabil, în loc să șuteze, a pasat în lateral, pentru venirea lui Bosec, care trimite în portarul Anestis. Peste doar un minut, grecul scoate o nouă minge imposibilă de sub transverală, la un șut violent al lui Sfaiț, din voleu. Finalul a adus multă tensiune între cele două echipe, dar ardelenii n-au mai reușit să refacă avantajul. Botoșaniul a plecat cu un punct din Gruia, deși aproape nu a existat pe teren. 30 de șuturi la poartă, 15 pe spațiul porții, 12-1 la cornere... Și totuși CFR n-a reușit decât un punct în meciul cu FC Botoșani. Diferența s-a făcut între buturi. Anestis, goalkeeper-ul oaspeților, cel mai bun jucător de pe teren, i-a frustrat teribil pe clujeni cu paradele sale, în timp ce Micai, portarul echipei lui Dan Petrescu, responsabil la cel puțin două din golurile Botoșaniului, care a marcat de trei ori din trei ocazii.

Cu 30 de șuturi, dintre care 15 pe poartă și 12-1 la cornere, ardelenii n-au reușit să câștige în fața unui FC Botoșani cu un portar, Anestis, în zi de grație. Dincolo, goalkeeper-ul italian al clujenilor, Micai, a luat trei goluri din trei șuturi, greșind cel puțin la două dintre acestea.

CFR - Botoșani 3-3 | Pledoarie pentru importanța portarilor în fotbal

Craiova s-a calificat în play-off-ul UEFA Conference League unde va juca împotriva lui Istanbul Bașakșehir, după un retur de coșmar cu Spartak Trnava. Oltenii au suferit în returul cu Trnava, unde s-au calificat în prelungiri, deși au câștigat cu 3-0 turul. Pare însă ceva specific echipei lui Mirel Rădoi, iar trei goluri marcate, uneori, par a nu fi suficiente pentru ca antrenorul să poată respira liniștit. După deplasarea din Slovacia, oltenii au mers direct în Brașov, acolo unde au rămas cazați pentru meciul cu Csikszereda din deplasare, programat la o oră anormală, ținând cont de temperaturile ridicate de afară, 16:15. Liderul Superligii întâlnea ultima clasată, iar misiunea părea una facilă, favorita fiind clar Craiova, chit că era clar că Rădoi avea să menajeze jucători. Dar când nu are cine să o încurce, uneori, Craiova pare că e gata să o facă și singură, așa cum s-a întâmplat și duminică după-amiază.

<h2>Repriza gafelor</h2> Prima repriză a meciului de la Miercurea Ciuc a început cum nu se putea mai rău pentru olteni. Csikszereda a trecut în avantaj pe tabela de marcaj încă din minutul 4, după o gafă uriașă în apărarea Craiovei. Stevanovic, fără să aibă presiune din partea adversarilor a ales să trimită balonul puternic spre Silviu Lung Jr., care a avut reacție întârziată, iar mingea doar l-a atins în trecerea spre poartă. Așadar, scorul a fost deschis de un autogol rușinos. Avantajul gazdelor nu a ținut însă mult, iar Universitatea Craiova a reușit să egaleze tot după o eroare defensivă. Palmeș a încercat să trimită un balon înălțat spre Pap, dar a greșit, Nsimba, aflat lângă fundașul gazdelor a profitat și a plecat singur cu portarul, pe care nu a avut probleme să îl învingă. Până la finalul primei reprize, Csikszereda a fost echipa care a avut ocaziile mai mari, însă nu a reușit să le fructifice.

<h2>Nsimba a adus victoria</h2> După o primă repriză slabă, Mirel Rădoi nu a făcut schimbări la pauză, dar a făcut apoi patru modificări în decurs de cinci minute. I-a trimis în teren pe Cicâldău, Teles, Baiaram și Mora, iar jocul Craiovei s-a schimbat. Oltenii au început în forță partea secundă, semn că antrenorul a avut un discurs pe măsură în vestiar, iar Alex Crețu a avut șansa de a-și duce echipa în avantaj chiar în minutul 47, după o acțiune inițiată de David Matei. Silviu Lung Jr. și-a „spălat” din păcate cu o intervenție bună în minutul 50, iar în minutul 69, Alexandru Cicâldău i-a pasat perfect aceluiași Nsimba, care a reușit „dubla” și a adus astfel a cincea victorie consecutivă a oltenilor în Superligă. Atacantul francez a fost numit și „Jucătorul meciului” după prestația sa. Craiova rămâne lider în Superligă, cu 16 puncte, și rămâne neînvinsă în acest sezon. Pare că Mirel Rădoi a reușit să învețe din erorile de la Trnava, iar jucătorii săi au reușit să gestioneze mult mai bine dezavantajul de pe tabelă, venit după o gafă mare. Oltenii au două victorii consecutive în deplasările din Superligă, iar acesta pare startul perfect de sezon în Bănie.

Universitatea Craiova rămâne neînvinsă în Superliga României.

Csikszereda - Universitatea Craiova 1-2 | Oltenii au marcat în ambele porți dar au reușit să câștige

Lucian Lipovan

DIN - UTA (match, Superliga 25/26, regular)

Neînvinsă în acest început de campionat, UTA lui Mihalcea arată bine. Un prim 11 destul de omogen, fără prea multe schimbări de la o etapă la alta, cu un stil ofensiv, direct pe poartă, după chipul antrenorului cu două titluri la Dinamo și 68 de goluri în 181 de meciuri în tricoul alb-roșu.

Prima repriză a fost a arădenilor, intrați în avantaj la pauză după golul lui Abdallah (33). A fost o fază superbă, plecată dintr-un exterior Tzionis și o pasă decisivă marca Roman. Hakim nu s-a bucurat la gol, spre deosebire de cei care au sărit în sus când Dinamo i-a reziliat contractul după prima etapă a sezonului, 2-2 la Miercurea Ciuc. Dinamo a găsit poarta apărată de macedoneanul Iliev abia la ultima fază a primei reprize, prin Musi. Prea puțin pentru speranțele celor 10.000 de suporteri prezenți pe Arenă într-o zi de sărbătoare.

<h2>Mihai și Milanov, eliminați de Colțescu</h2>

Energizați de înlocuirile lui Kopic, două la pauză, "câinii" și-au schimbat parfumul în repriza a doua. Dinamo a semănat cu o echipă de play-off, și-a dominat categoric adversarul și a arătat fotbalul modern cu care și-a obișnuit, de anul trecut, suporterii. Golul lui Karamoko din minutul 59, din pasa superbă a lui Cârjan, a venit firesc. La fel ca și celelalte ocazii clare de gol trecute în dreptul lui Musi, Cârjan sau același Karamoko. Când se pregătea de lovitura decisivă, trupa lui Kopic avea să termine meciul cu doi jucători mai puțin. Mijlocașii Cristi Mihai și Milanov, ambii din două cartonașe galbene, au fost trimiși la cabine de "nemuritorul" Colțescu, ajuns și el la 48 de ani, dintre care 22 cu fluierul pe teren. În loc de "on fire", Dinamo s-a trezit pe "off", însă rămâne, la fel ca și UTA, pe loc de play-off în Superligă.

<h2>Schimbare de insolvență. Iese Dinamo, intră UTA?</h2>

Dacă Dinamo a scăpat, vara asta, de a doua insolvență din istoria clubului, UTA este pe marginea prăpastiei. Sugrumați de datorii, arădenii sunt la un pas de insolvență, săptămâna viitoare, pe 19 august, fiind termenul oficial de pronunțare. Cu sau fără bani, Mihalcea continuă să construiască o echipă frumoasă la Arad. Cu mulți jucători accidentați (Sivis, Mărginean, Perica, Bordușanu, Licsandru), dinamoviștii așteaptă în continuare transferurile întârziate. Nu au ajuns pe 15 august, de Sfântă Mărie Mare, poate vin pe 8 septembrie, de Sfântă Mărie Mică.

Dinamo și UTA și-au împărțit reprizele pe Arena Națională. S-a terminat 1-1 între două echipe cu șanse reale la un loc în primele 6 ale Superligii.

Dinamo - UTA Arad 1-1 | Esențe de play-off

Levente Balint

A fost un deznodământ nu foarte convenabil pentru niciuna dintre combatante. Petrolul nu a mai învins acasă din 21 aprilie, iar sibienii nu reușesc să obțină prima victorie din acest campionat.&nbsp; &nbsp; Modul în care au început Petrolul și Hermannstadt acest sezon a fost departe de așteptările fanilor. Ploieștenii au intrat în runda a șasea cu doar o victorie, un 3-0 la nou promovata Metaloglobus, cea care încă-și caută cadența. Hermannstadt nu mai câștigase din 10 mai. Chiar dacă prestațiile sibienilor nu au fost rele și, cum a fost la Craiova, au fost însoțite de destul ghinion, rezultatele sunt cel care contează.&nbsp; La prahoveni, mai erau un lucru ciudat. Arena ”Ilie Oană” a fost mereu un bastion greu de biruit. Dar, Petrolul aștepta duelul cu sibienii cu nu mai puțin de patru eșecuri la rând acasă!&nbsp; <h2>Start mai convingător al oaspeților&nbsp;</h2> Liviu Ciobotariu a așezat echipa într-un 3-4-3 pentru a contracara dinamismul ofensiv al lui Hermannstadt. Chiar și așa, sibienii au început mult mai bine, deținând controlul jocului în prima jumătate a reprizei I. Trei cornere au avut ardelenii în primele zece minute. Bălbărău a avut prima intervenție în minutul 9, când a reținut reluarea cu capul a lui Chițu.&nbsp; La gazde, pe acest fond, cel care a ieșit la rampă a fost Grozav. Cel mai constant ploieștean din acest start de sezon a șutat pe lângă bară de la 18 metri (12), iar apoi Căbuz a fost la post la mingea trasă de la 25 de metri.&nbsp; Treptat, posesia covârșitoare a lui Hermannstadt s-a atenuat. Paradoxal, ieșirea din cauza unei accidentări a lui Marian a ajutat-o pe Petrolul, din minutul 27. Nou intratul Paraschiv a împrospătat atacul ”găzarilor”. După ce, plecat de la limita ofsaidului, Neguț (34) a fost oprit printr-o paradă de Bălbărău, Paraschiv i-a servit o pasă excelentă lui Jyry (35), dar finlandezul, în centrul careului mare, a șutat în colegul său Doumtsios!&nbsp; O primă repriză mai degrabă încrâncenată, tacticizată, prea puțin atractivă.&nbsp;<h2> Tabelă deschisă de Grozav și închisă de Buș&nbsp; </h2>Meciul s-a animat în minutul 49. Ricardinho l-a găsit inspirat cu o pasă în spatele apărării pe Doumtsios, care a fost faultat clar de Căbuz. Penalty fără dubii, transformat în minutul 51 de Grozav, pentru 1-0.&nbsp; De-aici, duelul a revenit pe coordonatele din prima parte. Hermanstadt a dominat, dar fără realizări care să creeze emoții la poarta lui Bălbărău. Încercările din afara careului, din partea lui Balaure (61) și Neguț (67), au fost singurele demne de notat în dreptul lui Hermannstadt. Petroliștii au utilizat arma contrelor, cu Doumtsios vivace, atacantul fiind blocat în minutul 72, la 14 metri, într-o poziție bună.&nbsp; În cele din urmă, o mutare a lui Măldărășanu a dus la gol. Introdus în minutul 76, Buș a fost din nou asul din mânecă pentru ardeleni, în minutul 82 el marcând frumos pentru 1-1, din 14 metri, după o pasă a lui Balaure, omul care a ajuns astfel la patru pase decisive în 2025/2026!&nbsp; Energizați de acest gol, sibienii au fost mai insistenți pe final. Dar, ocaziile reale au venit, câte una de fiecare parte, după mingi venite din cornere. Selimovic (90), a trimis cu capul din șase metri pe lângă poartă, iar Papp a fost aproape de a puncta pentru Petrolul, dar reluarea sa, tot cu capul (90+3) avea să fie reținută de Căbuz.&nbsp; În cele din urmă, scorul a fost just, imaginea ”artistică” fiind salvată de repriza secundă. Câte un punct merge pentru ambele echipe, dar atât Petrolul, cât și Hermannstadt nu pot fi mulțumite de cum decurge până acum acest campionat.

”Jolly Joker”-ul Buș a scos un punct pe final pentru Hermannstadt

Petrolul-Hermannstadt 1-1. Din nou, blocați acasă

SUPERLIGA INSIDER

Din 1953 până la infinit este povestea lui FC Argeș, un club a cărei inimă de vultur a bătut, până s-a oprit. Apoi a bătut din nou. Dovadă că nu numai pasărea Phoenix renaște din propria cenușă.&nbsp; Pe 6 august 2025, FC Argeș a împlinit 72 de ani de existență, unii care au lăsat urme adânci și bucurii depline. Echipa e plămânul prin care un întreg oraș respiră. E povestea despre Real Madrid și amintirile care aduc zâmbete. Și, evident, e despre Nicolae Dobrin. Cel care a jucat ca să-și facă argeșenii mândri.

<h1>„Ne-am nenorocit amândoi” </h1> Viața alături de FC Argeș nu e simplă. Dar avem martori care ne zic că, la capăt de zbor, este fericire. Am vorbit cu oameni importanți din interiorul clubului și am aflat cum au fost drumul spre Superliga și ultimii ani din călătoria echipei.&nbsp; Bogdan Andone ne-a povestit un moment de la începutul sezonului trecut.&nbsp;„După primul joc, eu am fost suspendat. A fost un meci cu Corvinul și am pierdut cu 1-0. După meci, m-am întâlnit cu Dani Coman. Băieții plecaseră din vestiar. Am stat puțin de vorbă și chiar i-am spus: cred că ne-am nenorocit amândoi. Tu că m-ai adus și eu că am venit. Echipa era pe locul 14&nbsp; în momentul acela.”După nori negri de furtună s-a arătat și soarele în Pitești, cu escală la Mioveni, unde echipa își are casa cât încearcă să construiască un stadion nou. Un început greu de sezon în liga a doua i-a convins pe băieți că nu mai au altceva de făcut decât… să câștige. Cu Bogdan Andone la conducere, au bifat o serie de meciuri care va rămâne în istorie: o singură înfrângere în ultimele 15 partide din liga a doua. Încă un capitol de povestit nepoților cu suflet alb-violet despre fotbal în familie.&nbsp; „Când a venit mister, a dat încredere la toată lumea, dar în primul rând toată lumea a înțeles că trebuie să muncească pentru grup”, ne-a recunoscut Guilherme Garutti.

Garutti, Guilherme

<h1>Promovare și prietenie </h1> După muncă și răsplata: promovarea în Superliga. O bucurie în plus la CV-ul argeșean a apropiat și mai mult suporterii de echipă și jucătorii de valorile clubului. Să joci pentru FC Argeș înseamnă mai mult decât să urmărești un scor pozitiv. Înseamnă să lupți și să învingi pentru oraș, pentru onoare, pentru amintirea lui Nicolae Dobrin.&nbsp; „Cumva mai surprinzător n-a fost promovarea, ci a fost faptul că am reușit să recuperăm față de Csíkszereda și să ajungem pe primul loc. În teorie am câștigat un trofeu, ceea ce nu cred că s-a mai întâmplat de când a câștigat echipa suporterilor Liga a IV-a”, ne-a zis Andrei Otineanu, suporter FC Argeș și colaborator al clubului pe comunicare.&nbsp; „A fost ceva extraordinar în contextul în care la un moment dat eram pe locul 14-15 și mă uitam la televizor și toată lumea vorbea că o să cădem în Liga 3”, adăugat și Cătălin Straton, un om de bază al echipei din Pitești.&nbsp; Am stabilit că promovarea în Superliga s-a obținut în familie. Dovadă stau prieteniile dintre jucători, discuțiile și sfaturile după cele 90 de minute plus prelungiri. Takayuki Seto și Guilherme Garutti au o prietenie încă de când s-au cunoscut la Petrolul. „Ne-am întâlnit&nbsp; prima oară la Petrolul și am rămas prieteni acum, suntem colegi de cameră în cantonament și cred că am legat o prietenie foarte frumoasă cu el”, ne-a povestit fundașul lui FC Argeș, Garutti.&nbsp; Povestea relațiilor bune din vestiar continuă cu Straton și experiența lui: „Pe cei mici îi simțeam după meciuri, mereu îmi scriau cum a fost, cum nu a fost și oarecum îi simțeam că se deschid față de mine. Eu sunt un tip mai glumeț și odată cu trecerea timpului am înțeles că ei au nevoie cumva și de glumele mele, dar și de seriozitatea mea”.&nbsp; În final, rămânem cu ambiția vulturilor care au ajuns în Superliga ca să rămână și să facă mândru un județ întreg. Au revenit cu un eșec cu Rapid, apoi o înfrângere la Craiova și deja puțini le mai dădeau șanse. Dar apoi au învins la Cluj pe CFR și acasă pe Csikszereda. După înfrângerea cu FC Botoșani se pare că piteștenii că și-au învățat lecțiile. Așa sunt ei obișnuiți. Să lupte. Din 1953 până la infinit.&nbsp; „Promit în numele meu și numele tuturor colegilor mei că vom da totul pe teren din primul până în ultimul minut”, o promisiune de la Yanis Pîrvu pentru toți cei care trăiesc în alb și violet.

Reportaj special despre drumul echipei înapoi în Superliga

Fotbal în familie: povestea lui FC Argeș, direct din vestiar

Chess Coders

Andreea Cio

CFR Cluj (team)

Născut pe 11 decembrie 2002, la Piatra Neamț, Matei Ilie poartă fotbalul în ADN. Tatăl său, Constantin Ilie, a fost și el fotbalist profesionist, evoluând la Ceahlăul Piatra Neamț, Dinamo și Vaslui. Cariera lui Matei a prins contur în Italia, la Padova, unde a evoluat în Serie C și a cucerit Coppa Italia Serie C în sezonul 2021–2022. În mai 2023 a ajuns la CFR Cluj, echipă pentru care a marcat patru goluri, toate împotriva Universității Craiova. În etapa a patra din Superliga, a sunat „revenirea” pentru CFR, reușind două goluri atunci când oltenii conduceau deja cu 3-0. În actualul sezon, are deja <a href="https://www.superliga.ro/jucatori/ilie-matei-cristian-c223b97f">două reușite cu capul</a>, în singurul meci în care a fost titular, primul dintr-o serie pe care își propune să o continue.

<h2>„Vreau să mă îmbunătățesc în fiecare zi” </h2> Diminețile lui Matei Ilie încep cu un gând simplu, dar puternic: să fie mai bun decât ieri. Asta presupune muncă zilnică și autoevaluare constantă. Critic cu el însuși, consideră că doar așa poate progresa. Concentrat pe cel mai important aspect al vieții lui, are o singură întrebare pe care nu vrea să o audă: când o să se lase. Matei Ilie ne dă o lecție despre visuri împlinite. Cum și-a pus în cap să joace la națională și e pe un drum sigur spre echipa mare, purtând deja tricoul galben al selecționatelor de Under 17, 20 și 21.

<h2>„A fost cea mai bună decizie din viața mea” </h2> Drumul spre fotbalul profesionist a trecut printr-o mutare importantă: plecarea din România, la 14 ani, spre Italia.&nbsp;„Eu eram în camera mea, îmi făceam temele. Ai mei m-au chemat și m-au întrebat dacă vreau să merg în Italia. Și eu le-am zis da, fără să mă gândesc la nimic,” povestește Matei. &nbsp;Padova a devenit pentru el o a doua casă, locul unde a învățat profesionalismul, disciplina și un alt ritm al vieții. <h2 style="text-align:center;"> </h2>

https://www.youtube.com/watch?v=__gawG8Ak0o

A realizat după puțin timp ce pas mare făcuse la vârsta lui. Și, deși i-a fost dificil la început, consideră ca aceia sunt cei mai frumoși ani de până acum, unii în care s-a simțit liber. Pe lângă profesionalism și disciplină, a învățat să nu se mai grăbească atât de mult, să-și trăiască viața într-un ritm mai lent.

<h2 style="text-align:center;">„Cred că românii, în general, suntem mai grăbiți, luăm totul pe repede înainte și nu stăm să ne relaxăm puțin.”</h2>

<h2>„Am găsit un club extrem de bun pentru mine” </h2> Revenirea în țară l-a adus direct la <a href="https://www.superliga.ro/cluburi/cfr-cluj">CFR Cluj</a>, un pas pe care l-a simțit natural și potrivit. A găsit un vestiar primitor și un club care i-a oferit încredere și asta se vede și în atitudinea lui. Acum își dorește să joace cât mai multe meciuri și să ajungă la echipa națională de seniori. Visul în galben trebuie continuat. Iar în Superliga, la final de poveste 2025-2026, nu vrea să se spună decât atât: că a fost mai bun decât sezonul trecut.&nbsp;&nbsp; La doar 22 de ani, Matei Ilie a adunat deja experiențe pe care mulți fotbaliști le trăiesc într-o carieră întreagă: fotbal în străinătate, trofee, goluri importante și convocări la echipele naționale de juniori și tineret. La CFR Cluj, fundașul central apără cu înverșunare și schimbă tabela cu încredere în tot ce a acumulat și tot ce a devenit. Iar ambiția sa de a fi mai bun în fiecare zi îl face un nume de urmărit îndeaproape în Superliga. Matei Ilie, to be continued.

superliga 2025

Fotbal

vineri 15 august

sâmbătă 16 august

duminică 17 august

luni 18 august

„Înapoi la primii pași”, episodul 2. Luca Mihai: „Doctorii nu știau dacă o să mai pot juca fotbal”

Al doilea episod al seriei „Înapoi la primii pași” îl are protagonist pe Luca Mihai, care în prezent evoluează pentru UTA Arad.

Rapid - FCSB 2-2 | După douăzeci de ani și zece minute. Tot egal

Noutăți

CFR - Botoșani 3-3 | Pledoarie pentru importanța portarilor în fotbal

Csikszereda - Universitatea Craiova 1-2 | Oltenii au marcat în ambele porți dar au reușit să câștige

Dinamo - UTA Arad 1-1 | Esențe de play-off

Petrolul-Hermannstadt 1-1. Din nou, blocați acasă

Video

Fotbal în familie: povestea lui FC Argeș, direct din vestiar

Reportaj special despre drumul echipei înapoi în Superliga

Matei Ilie: „Dacă crezi că faci totul bine, nu poți să te îmbunătățești”

Wilfred Moke, de la FCSB și Rapid la Dinamo: „Nu sunt psiholog, eu sunt mental coach!”

Superliga din Tribună: „Am fost pe 315 stadioane, dar FC Argeș e acasă”

Superliga