Dinamo București

Metaloglobus

Stadionul Clinceni

FC Farul Constanța

UTA Arad

Stadionul Francisc Neuman

Petrolul Ploiești

FC Universitatea Cluj

Cluj Arena

AFC Hermannstadt

Universitatea Craiova

Stadionul „Ion Oblemenco”

Unirea Slobozia

FCSB

Arena Națională

FC Argeș

FC Botoșani

Stadion "Municipal" Botoșani

FC Rapid București

Oțelul Galați

Stadionul Oțelul

CFR Cluj

FK Csikszereda

Stadionul Municipal Miercurea Ciuc

Superliga 25/26

Csikszereda Miercurea Ciuc

Metaloglobus Bucuresti

Ionuț Tătaru

ANALIZĂ

Cel mai important lucru la finalul rundei este că s-a schimbat liderul. Am avut trei victorii ale gazdelor, două remize și două succese reușite de oaspeți. S-au înregistrat trei rezultate de 1-0 și s-a înscris în toate jocurile. Dar totalul nu a fost impresionant: 14 goluri în total. Dacă restanța Csikszereda - CFR Cluj, programată pentru 16 octombrie, nu va fi un festival ofensiv dezlănțuit, vorbim despre etapa cu cele mai puține reușite din actuala tagiune, până acum. Așadar, cu ce rămânem după această etapă din Superliga?

<h2>Univ. Craiova este noul lider, un lucru care părea inevitabil </h2>

Oltenii lui Mirel Rădoi au avut multe momente excelente în acest start de sezon, au în continuare cel mai bun atac al campionatului (Universitatea Craiova e singura echipă cu cel puțin 10 goluri marcate) și probabil era doar o chestiune de timp până devenea lider. Paradoxal, acest lucru s-a întâmplat după prestația și victoria cel mai puțin convingătoare, 1-0 cu Hermannstadt. Un rezultat decis, însă, de una dintre cele mai frumoase execuții văzute în primele cinci runde, semnată de ucraineanul Romanchuk. Dar și un rezultat care putea fi diferit, pentru că în prelungiri sibienii au cerut gol la o fază la care rămân dubii dacă mingea a depășit sau nu complet linia porții.

https://www.facebook.com/lpf.ro/posts/pfbid02eMgf9JTcxvDj6aVnvcuWqXsZmNUk9BajnQoZMqp6ADF5gBXHBZKPKYt115JPJK3Ml

Sigur că nu se poate trece ușor peste faptul că rezultatul din Ghencea a adâncit criza campioanei, al cărei start de sezon foarte slab continuă. Al treilea eșec consecutiv în Superliga, o serie negativă pe care FCSB nu a mai înregistrat-o din mai 2024. Dar atunci era deja campioană și nu mai conta. Pentru a descopri o perioadă asemănătoare pentru roș-albaștri trebuie să coborâm în timp până în iulie-august 2019, când au avut nu mai puțin de cinci înfrângeri la rând. De altfel, a fost un sezon complet ratat pentru FCSB, care s-a clasat abia pe locul 5 în acea stagiune. Însă adevărul e că, de această dată, e mai mult despre Unirea Slobozia. O echipă care nu pare să acuze despărțirea de Adrian Mihalcea și rămâne o surpriză plăcută și sub conducerea lui Andrei Prepeliță. Ialomițenii au pierdut greu în prima etapă cu CFR Cluj, în Gruia, au făcut scorul campionatului (6-1 cu Csikszereda), iar acum a obținut probabil cea mai mare victorie din istoria clubului: 1-0 în fața campioanei. Un succes adus de golul lui Rotund, un puști împrumutat de la Dinamo, și securizat de intervențiile fantastice din repriza a doua ale veteranului din poartă, Denis Rusu.

<h2>UTA și Mihalcea au trecut și ”testul Farul”</h2>

Arădenii confirmă începutul bun de campionat și stau, cel puțin pentru o săptămână, pe podiumul Superligii. Într-un duel care a pus față în față două dintre cele patru echipe neînvinse înaintea etapei, UTA a câștigat cu 2-1, la capătul unei partide excelente, care a arătat că prezența ambelor formații în partea de sus a clasamentului nu e întâmplătoare. În cele din urmă, diferența a fost făcută de Pospelov, omul de încredere pe care Adrian Mihalcea l-a luat cu el de la Slobozia. Fundașul ucrainean a marcat golul victoriei după o fază fixă, evident, pasa decisivă venind de la omul meciului, Tzionis, cel care deschisese scorul. În ciuda primului eșec stagional, Farul a plecat de la Arad și cu un lucru pozitiv: Ișfan a avut din nou o prestație solidă, oferind pasa decisivă la reușita lui Radalavescu.

https://www.youtube.com/watch?v=VuwLnb-92uA&ab_channel=PrimaSport

<h2>Grozavu a readus soliditatea la FC Botoșani</h2>

O altă revelație a startului de campionat e FC Botoșani. După 3-1 acasă cu FC Argeș, moldovenii sunt pe loc de play-off, ocupând poziția a cincea. Terenul propriu e principalul atu al botoșănenilor, care au înscris 8 dintre cele 9 goluri stagionale acasă. Iar șapte dintre ele, în ultimele două meciuri. De asemenea, defensiva solidă e importantă în parcursul echipei: cu doar patru goluri primite, elevii lui Leo Grozavu sunt depășiți la acest capitol doar de fostul lider, Rapid (3 goluri primite). Meritul antrenorului este indiscutabil, mai ales dacă ne amintim situația în care FC Botoșani se afla în sezonul trecut, în momentul revenirii sale la club.

<h2>Greu pentru echipele cu pretenții la Galați</h2>

Oțelul are o singură victorie în actuala ediție a Superligii, dar și un singur eșec. Iar acasă, gălățenii sunt greu de bătut chiar și de către echipele cu pretenții. Dinamo a plecat învinsă de la Dunăre, iar luni seară, Rapid a obținut doar o remiză, scor 1-1, rezultat în urma căruia a pierdut locul 1. Costel Gâlcă a recunoscut că formația sa a suferit în prima repriză, însă în a doua, alb-vișiniii puteau întoarce rezultatul, dacă nu ar fi fost paradele lui Dur-Bozoancă. Sau dacă ar fi primit penalty la o altă fază cel puțin controversată în careul gazdelor. La fel de adevărat e că și elevii lui Laszlo Balint au avut șansele lor pe final de meci. În orice caz, un avertisment pentru formațiile cu obiective importante, mai ales că două dintre adversarele Oțelului în următoarele trei partide la galați sunt CFR Cluj și Universitatea Craiova.

<h2>Dinamo leagă victoriile și urcă pe loc de play-off</h2>

Victoria cu FCSB a readus liniștea la Dinamo, după dubiile din primele etape, dar alb-roșiii aveau nevoie să confirme că succesul din derby nu a fost întâmplător. Iar ”câinii” s-au întors cu toate punctele de la Clinceni, din duelul cu nou-promovata Metaloglobus. Chiar dacă cele trei puncte nu au venit după o prestație la fel de solidă ca cea din partida cu roș-albaștrii. Ba din contră... Golul marcat de Cătălin Cîrjan a fost în cele din urmă suficient pentru a doua victorie la rând și urcarea pe loc de play-off.

<h2>Startul nesigur al lui U Cluj continuă</h2>

Echipa care în stagiunea precedentă a condus clasamentul în mare parte din sezonul regular nu se regăsește în această perioadă. U Cluj rămâne doar cu victoria din runda inaugurală, 4-1 cu Metaloglobus, după remiza de acasă cu Petrolul (1-1). Dacă mai adăugăm și eliminarea din Conference League, în fața armenilor de la Ararat, avem tabloul complet al dezamăgirii alb-negre. Trebuie spus, însă, că, în ciuda poziției din clasament, locul 11, ploieștenii formează una dintre cele mai incomode formații din Superliga. Băieții lui Liviu Ciobotariu au primit doar patru goluri, având a doua defenisvă a campionatului, după Rapid și la egalitate cu FC Botoșani.

A fost o etapă ”scurtă”, în care s-au jucat doar șapte dintre cele opt meciuri, și echilibrată, într-o singură partidă înregistrându-se o diferență mai mare de un gol

Cu ce rămânem după etapa a cincea din Superliga

Ana-Maria Popescu

JUCĂTORUL ETAPEI

Denis Rusu nu era unul dintre numele sonore din Superliga României, cel puțin nu înainte de meciul cu FCSB, în care a avut prestația perfectă, în fața campioanei României. Jucătorii gazdelor l-au luat la țintă pe cel pe care finalul sezonului trecut l-a prins pe banca de rezerve și au încercat să înscrie din toate pozițiile posibile, dar, spre exasperarea lor, Rusu a zburat din bară-n bară și a parat tot.

<h2>Denis Rusu: „Vrem să ne facem remarcați cu echipele puternice!” </h2> Nu mai puțin de 13 șuturi au avut roș-albaștrii pe poarta lui Denis, care a avut tot atâtea intervenții, iar la 35 de ani putem spune că a reușit meciul carierei. „Asta este meseria portarilor, să facă parade. Mă bucur că am reușit să ajut echipa. Toate intervențiile au fost grele. A fost un meci foarte greu, suntem o echipă mică, ne-am luptat, ne-am străduit. Am avut o atitudine bună și cred că asta a făcut diferența astăzi. Când jucăm împotriva echipelor puternice, vrem să ne facem remarcați. Îmi pare bine că am reușit să mă remarc”, a transmis Rusu după meci.&nbsp; Paradele sale au fost cu atât mai importante cu cât Unirea Slobozia a reușit să evite la baraj retrogradarea în sezonul trecut, iar atunci, Denis Rusu a urmărit de pe banca de rezerve deznodământul. Nu și-a pierdut răbdarea, iar în a doua etapă a revenit între buturile echipei sale, care datorită victoriei cu FCSB a urcat pe locul șapte în clasament. O victorie uriașă pentru o echipă mică, al cărei super-erou poartă mănuși, nu capă sau mască, și care promite, prin prestațiile sale, un sezon special.

https://www.youtube.com/watch?v=qai6sZ_JevU&ab_channel=SuperligaRom%C3%A2nia

Denis Rusu a fost ales Super Starul etapei cu numărul cinci din Superliga României.

„Zidul” pe care jucătorii campioanei FCSB nu au reușit să îl doboare

Andreea Cio

CFR Cluj (team)

Născut pe 11 decembrie 2002, la Piatra Neamț, Matei Ilie poartă fotbalul în ADN. Tatăl său, Constantin Ilie, a fost și el fotbalist profesionist, evoluând la Ceahlăul Piatra Neamț, Dinamo și Vaslui. Cariera lui Matei a prins contur în Italia, la Padova, unde a evoluat în Serie C și a cucerit Coppa Italia Serie C în sezonul 2021–2022. În mai 2023 a ajuns la CFR Cluj, echipă pentru care a marcat patru goluri, toate împotriva Universității Craiova. În etapa a patra din Superliga, a sunat „revenirea” pentru CFR, reușind două goluri atunci când oltenii conduceau deja cu 3-0. În actualul sezon, are deja <a href="https://www.superliga.ro/jucatori/ilie-matei-cristian-c223b97f">două reușite cu capul</a>, în singurul meci în care a fost titular, primul dintr-o serie pe care își propune să o continue.

<h2>„Vreau să mă îmbunătățesc în fiecare zi” </h2> Diminețile lui Matei Ilie încep cu un gând simplu, dar puternic: să fie mai bun decât ieri. Asta presupune muncă zilnică și autoevaluare constantă. Critic cu el însuși, consideră că doar așa poate progresa. Concentrat pe cel mai important aspect al vieții lui, are o singură întrebare pe care nu vrea să o audă: când o să se lase. Matei Ilie ne dă o lecție despre visuri împlinite. Cum și-a pus în cap să joace la națională și e pe un drum sigur spre echipa mare, purtând deja tricoul galben al selecționatelor de Under 17, 20 și 21.

<h2>„A fost cea mai bună decizie din viața mea” </h2> Drumul spre fotbalul profesionist a trecut printr-o mutare importantă: plecarea din România, la 14 ani, spre Italia.&nbsp;„Eu eram în camera mea, îmi făceam temele. Ai mei m-au chemat și m-au întrebat dacă vreau să merg în Italia. Și eu le-am zis da, fără să mă gândesc la nimic,” povestește Matei. &nbsp;Padova a devenit pentru el o a doua casă, locul unde a învățat profesionalismul, disciplina și un alt ritm al vieții. <h2 style="text-align:center;"> </h2>

https://www.youtube.com/watch?v=__gawG8Ak0o

A realizat după puțin timp ce pas mare făcuse la vârsta lui. Și, deși i-a fost dificil la început, consideră ca aceia sunt cei mai frumoși ani de până acum, unii în care s-a simțit liber. Pe lângă profesionalism și disciplină, a învățat să nu se mai grăbească atât de mult, să-și trăiască viața într-un ritm mai lent.

<h2 style="text-align:center;">„Cred că românii, în general, suntem mai grăbiți, luăm totul pe repede înainte și nu stăm să ne relaxăm puțin.”</h2>

<h2>„Am găsit un club extrem de bun pentru mine” </h2> Revenirea în țară l-a adus direct la <a href="https://www.superliga.ro/cluburi/cfr-cluj">CFR Cluj</a>, un pas pe care l-a simțit natural și potrivit. A găsit un vestiar primitor și un club care i-a oferit încredere și asta se vede și în atitudinea lui. Acum își dorește să joace cât mai multe meciuri și să ajungă la echipa națională de seniori. Visul în galben trebuie continuat. Iar în Superliga, la final de poveste 2025-2026, nu vrea să se spună decât atât: că a fost mai bun decât sezonul trecut.&nbsp;&nbsp; La doar 22 de ani, Matei Ilie a adunat deja experiențe pe care mulți fotbaliști le trăiesc într-o carieră întreagă: fotbal în străinătate, trofee, goluri importante și convocări la echipele naționale de juniori și tineret. La CFR Cluj, fundașul central apără cu înverșunare și schimbă tabela cu încredere în tot ce a acumulat și tot ce a devenit. Iar ambiția sa de a fi mai bun în fiecare zi îl face un nume de urmărit îndeaproape în Superliga. Matei Ilie, to be continued.

Fundașul central de 22 de ani de la CFR Cluj și parcursul lui de până acum

Matei Ilie: „Dacă crezi că faci totul bine, nu poți să te îmbunătățești”

Adrian Costeiu

Sigur că nu e atât de important cine e pe primul loc după etapa a cincea, dar Rapidul, cu o victorie, ar fi urcat acolo, depășind Craiova. Omogenitatea (doar doi jucători noi în primul 11 față de anul trecut, în condițiile în care ar gălățenii au avut nu mai puțin de șapte nou-sosiți) și valoarea le-ar fi dat dreptul, dar e greu să câștigi când te bazezi doar pe o jumătate de meci. O repriză în culoarea echipamentului E adevărat că Gâlcă a avut cinci absenți (în frunte cu Petrila), dar nu poți arăta așa de rău nici dacă-ți lipsesc toți titularii. În primele 45 de minute Rapidul a fost mai cenușiu decât acest gri-antracit al echipamentului de deplasare. N-a arătat nimic, dar absolut nimic. Nicio ocazie, niciun șut pe poartă. Și a primit gol (marcator Andrei Ciobanu, min. 33 , coautori Patrick și bulgarul Zhelev) de la un adversar care a surprins prin respirația de limbă portugheză, mai mult de jumătate dintre titulari (șase) având ca limbă maternă graiul lui Camoes și ...Cristiano Ronaldo.

Bozoancă a fost ...Dur După pauză Rapidul a înviat și a avut 15-20 de minute de forcing. Asta pentru că au apărut Gojkovic și Hazrollaj, jucători cu fantezie balcanică, peste ulița cehă (neasfaltată!) a lui Hromada. Dar noianul de ocazii l-a avut drept stăvilar pe portarul Oțelului, care a împiedicat prin parade spectaculoase cel puțin cinci situații giuleștene. Motiv pentru care și prin prisma rezultatului final, Cosmin Dur Bozoancă merită titulatura de om al meciului. A fost învins de Alex Dobre, în minutul 60, dar și-a salvat echipa din situații clare, iar punctul gălățean i se datorează în mare măsură. Fluierul lui Flueran a tăcut... Nu numai Bozoancă a împiedicat victoria Rapidului, ci și pasul mereu în contratimp al lui Baroan. Plus faptul că după golul egalării motoarele locomotivei din Giulești s-au mai stins, gălățenii au strâns jocul, încercând să apere remiza. Au izbutit, dar soarta meciului putea fi alta dacă în minutul 70 arbitrul Flueran ar fi văzut ce trebuia să vadă. Hențul limpede comis de Zhelev în careu. N-a văzut nici ”centralul”, n-au băgat de seamă faza nici colegii săi de la VAR. Sau poate s-au gândit că mingea i-a venit bulgarului din picior în mână. A fost însă pe dos, din mână i s-a dus mingea în gheată, ceea ce înseamnă henț! Pură întâmplare? Nu se știe dacă Rapidul ar fi transformat penaltyul, și, dacă ar fi făcut-o, dacă ar fi reușit să păstreze avantajul și să urce pe primul loc. Însă e a doua fază clară a etapei (după cea cu linia porții, din Bănie) judecată în defavoarea Rapidului și, implicit, în favoarea Craiovei. Cu un arbitru craiovean la centru, dar acest amănunt poate fi și o simplă întâmplare. Sau nu?

Dacă ar fi câștigat la Galați chiar și la limită, giuleștenii ar fi trecut în fruntea clasamentului.

Oțelul – Rapid 1-1: Puteau deveni lideri, dar....

CRONICĂ

Echilibru. Acesta era cuvântul de ordine pentru startul de sezon al celor de la Botoșani și FC Argeș. În comparație cu finalul sezonului trecut, moldovenii au părut mai așezați în noul an competițional, reușind deja o victorie și două egaluri în primele patru etape de campionat sub comanda lui Leo Grozavu, un antrenor cu ștate vechi de plată în prima ligă fotbalistică din România. Duelul pe care mulți îl vedeau la începutul sezonului ca unul care ar putea decide echipele retrogradate la finalul sezonului s-a transformat în doar patru etape în unul care se juca între două echipe aflate la mijlocul clasamentului. FC Argeș spera la un nou rezultat foarte bun, care să o păstreze în continuare printre echipele clasate pe loc de playoff, piteștenii aflându-se pe un spectaculos loc 6 înaintea confruntării cu FC Botoșani, deși existau voci care credeau că alb-violeții nu se vor obișnui prea repede cu cerințele Superligii. În debutul meciului oaspeții au părut chiar echipa mai proaspătă în ofensivă și au avut chiar prima ocazie a partidei, când Matos a reluat periculos cu capul, dar pe lângă poartă, în minutul 5. A fost doar un foc de paie, pentru că moldovenii au preluat rapid inițiativa și au controlat meciul la centrul terenului, având posesia în mare parte a primului mitan. Dumiter putea chiar să deschidă scorul în minutul 10, dar după ce a insistat bine în duelul cu doi fundași adverși nu a mai avut energie să finalizeze odată ajuns în fața porții.

https://www.youtube.com/watch?v=PlQheQma5sA

Deschiderea scorului a venit cu puțin după trecerea primului sfert de oră de joc. Bodișteanu (18) a primit o minge la marginea careului, de unde a plasat foarte bine balonul în plasa laterală, pentru un 1-0 care a adus repede liniștea în tabăra gazdelor. Poate puțin prea repede însă, pentru că deși a avut un singur șut pe poartă în prima parte a meciului, Argeșul nu a renunțat la luptă și a plecat imediat în căutarea egalării. Rădescu a fost primul care și-a încercat norocul, în minutul 31, când a șutat spectaculos din voleu, dar încercarea acestuia s-a lovit de Miron, mingea fiind la un pas să îl păcălească pe Anestis. Cea mai controversată fază a meciului s-a petrecut în minutul 33, când lipsa tehnologiei goal line a dat iar mari bătăi de cap brigăzii de arbitri, după duelul dintre Universitatea Craiova și Hermannstadt. De această dată Tudose a reluat spectaculos după o lovitură de colt, iar Anestis a respins cu greu o nouă minge care lasă multă semne de întrebare în urmă. Botoșănenii au căutat să închidă meciul încă înainte de a intra la pauză, iar Mailat a avut o șansă uriașă, în minutul 39, când a scăpat pe contraatac într-o situație ideală, de doi contra unu, dar pasa sa a fost una foarte slabă, fiind reținută de Straton. Totuși mijlocașul a găsit cu noroc al doilea gol al partidei, în al doilea minut de prelungiri. Borza a degajat greșit o minge și apoi a stat greșit la ofsaid, mingea a ajuns la Mailat, care nu a stat prea mult pe gânduri și l-a învins cu sânge rece pe portarul piteștenilor, pentru un 2-0 care prevestea o repriză secundă extrem de liniștită pentru formația lui Leo Grozavu. Lipsa de eficacitate a fost o mare problemă pentru oaspeți și în partea a doua a meciului, jucătorii lui Bogdan Andone nefiind în stare să găsească drumul spre plasa moldovenilor. Bettaieb (54) a ratat o ocazie mare în minutul 54, când Anestis a respins cu greu de la colțul lung. Gazdele au răspuns doar prin Cîmpanu, care deși se afla în poziție ideală de a marca nu a avut inspirație la finalizare și a șutat lamentabil pe lângă poartă. Anestis a fost cel mai bun om al celor de la Botoșani, pentru că goalkeeperul a avut o nouă intervenție spectaculoasă în minutul 78, când Nacho Heras a șutat în forță din centrul careului, dar acesta a respins în corner. Grecul a cedat de abia în finalul meciului, în minutul 83, când Bettaieb (83) a șutat surprinzător de la marginea careului și a reușit să își readucă echipa în joc cu golul de 2-1. Dar bucuria oaspeților a ținut doar câteva secunde, pentru că după ce au reluat jocul botoșănenii s-au aruncat spre poarta lui Straton, Dumiter l-a lăsat singur pe Mitrov, care a plasat mingea inteligent pe lângă portar și a readus repede liniștea în cadrul echipei sale și trei puncte care puteau fi mult mai disputate în finalul partidei. FC Botoșani arată mult mai bine în comparație cu finalul sezonului trecut și după cinci etape se află pe locul cinci în campionat.

FC Botoșani pare o echipă mult mai solidă față de sezonul trecut și va încheia etapa pe loc de play-off

FC Botoșani - FC Argeș 3-1. Altă față

Insignifianta Unirea Slobozia a venit în Ghencea și-o bate la zero pe FCSB pe un stadion pe care probabil s-au simțit și ritualurile demonice pe care le-or fi facut suporterii ce erau pe vremuri “trup și suflet” cu echipa lui Becali, iar acum sunt feroce împotriva ei. Unirea Slobozia, uluitor, era peste FCSB în clasament și înaintea acestei partide, dar să nu subestimăm “puterea” campioanei de a se face și mai tare de râs, de a coborî și mai mult în străfundurile SuperLigii. Cel mai ridicol a fost Vali Crețu care s-a burzuluit că nu este lăsat să joace în campionat. A intrat și puștiul Rotund i-a dat varza printre picioare la unicul gol. Că nici înainte de acea fază fatidică, nici după, Crețu n-a izbutit să ajute atacul echipei sale, centrându-le numai adversarilor, deja este o banalitate.

Pe lista celor care au tras-o pe FCSB în jos la această partidă se înscrie apăsat o altă mână moartă tradițională a campioanei, Toma. Da, puștiul despre care Becali spunea că n-a mai avut vreodată jucător ca el. Noi înțelegeam că n-a mai avut jucător atât de bun, dar se pare că patronul campioanei dorea să spună că n-a mai avut un asemenea fotbalist de atac care să nu creeze absolut nimic de fiecare dată când intră în teren. Apogeul ridicolului tomascian a fost atins atunci când “underul” a făcut praf o fază de atac construită impecabil de Șut și Politic. Toma nu are scuza vârstei sale crude. Este un jucător de la FCSB cu aceleași responsabilități ca și ceilalți. Plus că și Slobozia a avut “underul” său pe teren. Triada neputincioșilor de la FCSB este completată de “cel mai tehnic jucător” din echipă, Octavian Popescu. Și-n acest meci, Popescu are o neputință poleită cu niște preluări fine și câte o fentă de efect. “George” Popescu este însă de o fragilitate înduioșătoare, nu are o viteză rezonabilă pentru o extremă și nicio fărâmă de putere de pătrundere. “George e prea firav” este și concluzia amară a lui Gigi Becali.

Patronului FCSB-ului i s-a ridicat vălul de pe ochi și în privința unui alt favorit care, de fapt, nu juca nimic, Lixandru. Un mijlocaș banal care cu greu ar fi titular la echipe de play-out. Cu atât balast în formație, zbaterea lui Cisotti, remarcabil și-n acest meci, n-a adus răsturnarea situației. FCSB a ajuns să piardă și cu Unitea Slobozia pentru că are prea mulți jucători modești. Pe lângă atâtea voci false, am ascultat și un cântăreț în stare de grație, “Demis Roussos”. Portarul Sloboziei, Denis Rusu, a fost magnific, mai ales la foarfeca lui Cisotti și racheta lui Kiki. Prepeliță a prins aripi cu echipa lui și a sărit în zona play-off. Dacă va continua așa, Unirea Slobozia va deveni pentru Ialomița un brand comparabil cu Las Fierbinți. Deocamdată, ca-n Las Fierbinți joacă FCSB cu cele 3 înfrângeri consecutive în campionat și vecinătatea cu zona retrogradabilă. Becali speră într-o nouă Reconquista ca-n sezoanele trecute, dar poporul român are un proverb-avertisment cu “ulciorul”.

Când crezi că ai văzut totul în acest sezon de Halloween al campioanei FCSB, mai vine un șoc seismic care fisurează și bruma de încredere în forțele proprii pe care o mai aveau jucătorii lui Charalambous

FCSB - Unirea Slobozia 0-1. Slobozia se dă Rotundă

Ca din pușcă. Așa a plecat Universitatea Craiova în noul sezon, în care a părut de departe cea mai constantă echipă dintre granzii care la finalul acestui sezon speră să ridice trofeul Superligii deasupra capului, după ultima etapă. Cu patru victorii la rând în toate competițiile, elevii lui Mirel Rădoi păreau că și-au găsit cadența în debutul de campionat, aflându-se înainte de fluierul de start al duelului cu Hermannstadt pe prima poziție a clasamentului, la același număr de puncte cu Farul Constanța și Rapid. În fața oltenilor, pe “Ion Oblemenco” venise o echipă în mare suferință, care nu reușise nicio victorie după primele patru etape, iar Marius Măldărășanu căuta disperat soluții să producă surpriza și să se îndepărteze cât mai repede de zona fierbinte a clasamentului, cu care sibienii au cochetat periculos și pe parcursul campionatului trecut. Planurile celor două formații au fost schimbate de vreme, pentru că partida s-a jucat pe o căldură infernală, de 37 de grade, care a tăiat serios din elanul celor 22 de jucători aflați pe teren. Sibiul spera să profite de calendarul care i-a pus în fața duelul cu formația olteană între dubla cu Spartak Trnava, iar preambulul părea să le dea speranțe pentru că Mirel Rădoi a avut un mesaj clar înainte de meci: “Am emoții pentru că am avut o lună bună și îmi doresc foarte mult ca băieții să nu se relaxeze în acest moment. Îmi doresc mult să realizeze importanța meciului”, a spus tehnicianul Craiovei. Echipa sa a preluat rapid inițiativa și posesia, dar nu a putut să pună în mare pericol poarta lui Căbuz, fundașii din fața sa reușind să închidă destul de bine traseele ofensive ale craiovenilor. Gazdele s-au reprofilat rapid și au început să încerce șuturile de la distanță, Luca Băsceanu (11) reușind un prim trasor spectaculos, care a trecut la o palmă de vinclul porții sibiene. Acțiunea colectivă care putea destabiliza defensiva celor de la Hermannstadt s-a petrecut în minutul 20, când Nsimba s-a trezit cu mingea la picior la marginea careului, dar șutul acestuia a fost unul mult prea moale, deși atacantul francez a fost o prezență foarte interesantă pe tot parcursul meciului. Elevii lui Marius Măldărășanu nu s-au arătat prea impresionați de adversari în timpul primei reprize, iar în minutul 22 puteau chiar să deschidă scorul, când Balaure a ajuns în poziție foarte bună în partea dreaptă a careului, a șutat în forță, dar mingea a fost respinsă spectaculos de Lung Jr. în corner. Meciul s-a deblocat după o execuție spectaculoasă a lui Romanchuk, care trăiește la Craiova probabil cea mai bună perioadă a carierei sale. Ucraineanul a marcat două goluri în toată cariera sa până în momentul în care a semnat cu formația antrenată de Mirel Rădoi, dar la duelul cu Hermannstadt a reușit al doilea gol al său în acest an, în tricoul alb-albastru. Fundașul a predat o adevărată lecție de geometrie, când în minutul 31 și-a așezat mingea la aproape 30 de metri de poarta lui Căbuz și a trimis un trasor imparabil, în vinclu, care a însemnat și deschiderea scorului. A fost și momentul pe care toți fanii prezenți la stadion îl așteptau, pentru că apoi meciul s-a liniștit și cele două formații au așteptat pauza. Meciul putea fi închis rapid de același Nsimba, la doar câteva minute de la reluare, dar atacantul gazdelor nu a reușit să îl învingă din trei încercări pe Căbuz, care s-a opus eroic unui 2-0 care le-ar fi dat puține speranțe sibienilor. Oaspeții au început să simtă cum toate cele trei puncte le scapă din mâini și au început să aducă serios pericolul spre poarta lui Lung. Balaure a avut o primă ocazie uriașă, în minutul 52, când după un corner prelungit a trimis o torpilă din centrul careului, dar mingea s-a lovit de transversală. Craiova a avut reacție doar cu șuturi de la depărtare, dar Nsimba (65) și Anzor (68) au șutat la indigo, puțin peste poartă. Ocaziile mari din partea a doua a meciului le-au aparținut sibienilor, în special lui Balaure (73), care nu a reușit nici din câțiva metri să aducă egalarea după o intervenție la sacrificiu a aceluiași Lung Jr. Chiar dacă a avut zece cornere până la fluierul final, în comparație cu doar două ale craiovenilor, Hermannstadt nu a găsit drumul spre egalare și a încheiat al cincilea meci din acest sezon fără victorie, aflându-se pe loc de baraj. Oaspeții au ratat o ocazie monumentală și în minutul 92, când Chițu nu a reușit să trimită mingea în plasă cu toată poarta în fața, același Lung fiind providențial, la o fază foarte discutabilă, în care mingea părea că a trecut de linia porții. Universitatea Craiova a trecut pe prima poziție a clasamentului și așteaptă și Rapidul să intre în scenă, pentru a afla dacă va rămâne lider solitar.

Universitatea Craiova a scăpat basma curată după duelul cu Hermannstadt și este pe prima poziție a clasamentului

Univ. Craiova - Hermannstadt 1-0. Cu emoții

DIN - FCSB (match, Superliga 25/26, regular)

Dinamo - FCSB nu a fost niciodată un meci ca oricare altul. Iar de-a lungul timpului, nu mulți au fost cei care au jucat un derby al României în ambele tricouri. Acum avem doi care l-au jucat anul trecut în alb-roșu, iar acum în roș-albastru și viceversa! De la umilințe, la agonie și extaz, dinamoviștii au trecut prin toate stările în ultimii ani atunci când au întâlnit campioana României. În ultimii cinci ani, fanii lui Dinamo au plecat cu capul jos de la stadion de fiecare dată, iar marea întrebare din etapa a patra era care va fi acum deznodământul. Ambele echipe veneau după un start mai slab de sezon, ceea ce anunța un meci cu miză și mai mare – cine bate, iese din criză! În aer se mai simțea și ceva… miros de răzbunare. Musi, titular. Politic, pe bancă și pare că rolurile s-au inversat în acest sezon pentru cei doi. Cel care a deschis scorul a fost Florin Tănase și părea că dinamoviștii trăiesc un scenariu de coșmar pe care l-au tot văzut în ultimii ani. <h2>Hat-trick istoric pentru Armstrong&nbsp; </h2>Dar chiar Musi a fost cel care a redus-o pe FCSB la tăcere și nu a ezitat să-și arate bucuria pentru reușita sa, iar în materialul video puteți vedea și ce a declarat despre asta! Apoi, picioarele sigure ale scoțianului Armstrong au răpus campioana. Un hat-trick în poarta lui Zima și o premieră pentru derby.

<h2>Florin Tănase a strălucit în meciul în care atenția a fost pe Politic</h2> Florin Tănase a replicat tot cu trei goluri, care, în mod ironic, n-au fost suficiente! Fost căpitan al „câinilor”, Dennis Politic a intrat la pauză, într-o atmosferă ostilă, care nu l-a ajutat să-și găsească drumul spre poarta celei pe care acum o numește rivală. Până la final, un derby nebun, cu șapte goluri și multe zâmbete în tabăra dinamovistă. Zâmbete strânse în cinci ani, și păstrate acolo pentru meciul care a șters dezamăgirile ultimelor întâlniri directe cu marea rivală. Iar câștigătorii serii sunt Musi și echipa pe care a ales-o!

Dinamo - FCSB nu a fost niciodată un meci ca oricare altul.

VIDEO EXCLUSIV Schimb de culori: cum s-a văzut din teren povestea unică a ultimului derby

FC Argeș (team)

Andrei Otineanu nu doar iubește fotbalul, ci a ales să-l transforme în parte din viața și meseria lui. Andrei e un om de marketing sportiv, un colecționar de amintiri cu FC Argeș și un martor activ al tuturor transformărilor prin care a trecut echipa în ultimii 20 de ani. <h2>Andrei și Pitești </h2> Născut în 1994, Andrei Otineanu a crescut în Pitești, dar trăiește în București din 2013, de când a terminat liceul. Lucrează în marketing, cu o specializare care i-a adus șansa de a colabora chiar cu clubul pe care îl susține. „Sunt pasionat de marketing sportiv. Norocul mi-a surâs și munca m-a ajutat să reușesc să și lucrez cu clubul pe care îl susțin și alături de care încerc să fiu pe cât de mult posibil.” În tot acest timp, legătura cu orașul natal a rămas vie datorită fotbalului. „FC Argeș înseamnă acasă. Alături de familie, de părinți și de bunici, este singurul lucru pentru care eu mă întorc în orașul unde m-am născut.”

Cum a început povestea ta cu fotbalul?&nbsp; Cumva fotbalul conștient pentru mine a început în 2002 la campionatul mondial. M-am îndrăgostit atunci de Rivaldo, nu de Ronaldo, cum făcea toată lumea. În 2002, el s-a transferat la Milan. Eu am început să țin cu Milan.&nbsp;FC Argeș țin minte că a promovat în sezonul 2008-2009. A avut niște rezultate foarte bune și am început să merg destul de mult la meciuri. Cumva, chiar dacă a retrogradat, a rămas o pasiune deschisă pentru mine. Și chiar am mers mai mult la meciuri în sezoanele de după, din Liga 2, decât o făcusem înainte toată viața.

Deci când erai mic n-ai vrut să fii fotbalist?&nbsp; Am avut o experiență de a încerca să fiu fotbalist. Eu m-am apucat de baschet când eram în clasa a treia. Am fost ulterior la fotbal, la un antrenament la școala lui Nicolae Dobrin. Datorită tatălui meu, care&nbsp;era mare fan Dobrin de când era el în tinerețe. Ca și idee: tata n-a avut curaj să intre în camera unde era Dobrin. Când m-am dus eu să mă înscriu și să-l cunosc. Atât de emoționat era în momentul respectiv. Dar după un antrenament mi-am dat seama că sunt șanse mai mari să-mi rup ceva decât să ajung fotbalist. Așa că am decis că, dacă vreau să fac sport, mai bine rămân la baschet. Și cred că am luat o decizie bună. Șansele să fi ajuns fotbalist cred că erau destul de mici, dacă nu infime. Și este mai bine ce am ales. Motiv pentru care de-asta în momentul de față încerc să lucrez în jurul sportului.&nbsp; Ne spui un pic despre momentul acela în care l-ai întâlnit pe Dobrin?&nbsp; Eu eram foarte mic. Îl știam pe Dobrin, cumva, avea un magazin în cartierul unde stau bunicii mei. Avea un bulldog care dormea mereu. Și când am intrat la el în birou, unde avea birou acolo la Valea Ursului, unde avea academia, bulldogul era sub masă. Mi-era mai teamă de bulldog decât să mă duc să dau mâna cu Nicolae Dobrin. Mi-a zis „vino încoace, copile”.&nbsp;Aveam 11-12 ani. La un antrenament, la un moment dat, toți copiii voiau să dea gol. Eu vedeam că toată lumea se duce în față și rămâneam în spate. Consideram că cineva trebuie să apere și poarta. Și, la un moment dat, am făcut o alunecare din spate. Am luat mingea unui băiat, am dat-o în corner. A fost al treilea corner, s-a bătut penalty.&nbsp;Mi-a zis: „Nu-i nimic. Dacă era un meci, asta nu se punea, ai făcut foarte bine”.&nbsp; Și tatăl tău ce a spus?Tata mi-a spus că, dacă mai pun mâna pe mingea să mi-o așez când trag la poartă, mă duce înapoi la baschet.&nbsp;

<h2>„Totul a început cu un 6-0 și un bal de absolvire”</h2> Andrei a fost martor la ultimele zile ale vechii societăți FC Argeș. Ultimul meci, o înfrângere dureroasă cu 6-0, s-a jucat chiar în ziua balului său de absolvire. „Era clar cumva că lucrurile se cam termină.” Din 2014, a început o nouă etapă, una care a fost la fel de zbuciumată, dar mult mai personală. „Pentru un tânăr copil care descoperise internetul, fotbalul pe internet, ultrași și chestii de genul, să ai un phoenix club era ceva foarte frumos. Să ai impresia că te poți implica în toate deciziile clubului suna foarte bine.” A trăit și promovări, și retrogradări, și un sezon de play-off considerat un „blestem”. Dar mai ales, a legat prietenii care durează de peste zece ani.

<h2>12 ore până la Șiria, un roșu în minutul 5 și o victorie de neuitat</h2> Deplasările au devenit parte din identitatea lui de suporter. Una dintre cele mai intense a fost cea din 2017, spre Arad, spre comuna Șiria, unde juca UTA în acel sezon. „Am luat trenul din București la ora 9 și jumătate… Am ajuns la șase dimineața în Timișoara, am schimbat trenul către Arad, apoi cu autocarul jucătorilor până la stadion.” A durat peste 30 de ore dus-întors. În minutul 5, fundașul Vișa a luat roșu. Dar echipa a câștigat 1-0. „Cred că a meritat. Am venit cu trei puncte. Care în final nu au contat la nimic. Însă bondingul și experiența pe care am avut-o au fost foarte frumoase.”

<h2>„Pentru club o faci mai mult sau mai puțin. Cred că o faci pentru tine.” </h2>După peste 30 de țări vizitate cu scopul de a vedea meciuri și peste 300 de stadioane, Andrei rămâne legat de FC Argeș și prin poveștile pe care le spune altora. Unele sunt glume, altele adevăruri istorice. „Le zic: un club mic din Pitești, probabil n-ai auzit… dar să știi că i-am bătut pe Real Madrid în ’72, am jucat cu Nottingham Forest al lui Brian Clough, cu Aberdeen-ul lui Sir Alex Ferguson, cu Valencia lui Kempes.” Și când se gândește la viitor, îl vede acolo unde și-l dorește orice suporter: în Europa. Pe stadionul nou. Cu oameni ca el în tribună. „Să ne vedem cu bine și la meciuri europene, pe noul stadion. Abia aștept!” Până atunci, FC Argeș a început campionatul cu două victorii (3-1 cu Csikszereda și 2-0 cu CFR Cluj) și două înfrângeri (3-1 cu Universitatea Craiova și 2-0 cu Rapid), ocupând locul 5 în clasamentul Superligii. Un start în care suporterii au speranțe. Orașul Pitești are noi povești de descoperit și de trăit.

Primul episod din seria Superliga din Tribună spune povestea unui suporter FC Argeș care a călătorit prin lume pentru fotbal

Superliga din Tribună: „Am fost pe 315 stadioane, dar FC Argeș e acasă”

INTERVIU

Iron Man nu joacă numai în filmele Marvel. E <a href="https://www.superliga.ro/jucatori/stoica-ionut-59210354">fundaș central</a>, lider în vestiar și un om liniștit care vorbește prin fapte. Ionuț Stoica este de opt ani la Hermannstadt, unde poartă banderola cu responsabilitate. În acest început de campionat, Ionuț este pe primul loc în echipa la categoriile <a href="https://www.superliga.ro/jucatori/stoica-ionut-59210354">respingeri</a> (24), intercepții (11), <a href="https://www.superliga.ro/jucatori/stoica-ionut-59210354">dueluri câștigate</a> (31) și șuturi blocate (4). Povestea lui începe în Râmnicu Vâlcea, cu mingea și geamuri sparte, și continuă azi cu peste 300 de meciuri în carieră. Ne-a povestit într-un interviu exclusiv pentru Superliga.ro despre copilărie, încredere, sacrificii și ceea ce înseamnă cu adevărat să fii căpitan.

<h2>„Acolo au intervenit părinții”</h2>Când îl întrebi pe Ionuț Stoica cum a început totul, nu vorbește despre visuri sau trofee. Vorbește despre copilărie. Despre curtea casei de la țară, unde mingea era o prelungire firească a fiecărei zile. „Foarte simplu, am locuit la casă, la țară. Toată ziua eram pe afară cu copiii, ne jucam cu mingea. Probabil toată lumea spărgea geamul la casă și la porți. Cred că toată ziua eram prin curte, pe unde prindeam, jucam fotbal. Cred că asta a fost, de acolo a plecat și pasiunea.” Părinții au simțit energia pe care o avea și au fost primii care l-au îndrumat către fotbal. „Acolo au intervenit părinții. Au zis, gata, trebuie să mergem, că are prea multă energie, trebuie să mergem să-l dăm la fotbal.” Iar primul care i-a pus ghetele în picioare a fost tatăl lui.&nbsp;

<h2>De la gol la clean sheet</h2>N-a visat din prima să fie fundaș. A trecut prin mijlocul terenului, a cochetat cu ideea de a da goluri, ca orice copil. Dar, cum spune el, „n-am vrut să fiu fundaș, dar acolo am ajuns.” A fost antrenorul de la copii și juniori cel care i-a spus că acolo îi e locul. Și Ionuț n-a avut nimic împotrivă. „Pentru mine era o bucurie să joc fotbal, deci nu era o problemă unde.” Când îl întreb ce i-ar spune lui Ionuț de la 15 ani, răspunsul vine repede și simplu: „Să aibă mai multă încredere în el.” Astăzi, încrederea există, dar recunoaște cu sinceritate: „mi-aș fi dorit mult mai mult.”

<h2 style="text-align:center;">„Ionuț de la 15 ani? Să aibă mai multă încredere în el.”</h2>

<h2>„Sunt momente când îmi vine să mă las” </h2>Cu banderola de căpitan pe braț, știe că este un exemplu pentru colegii mai tineri. Știe ce responsabilitate are și ce ar vrea să preia ceilalți de la el: „Determinarea și faptul că nu am renunțat niciodată.” Pentru că recunoaște că are momente când înfrângerile îi supără rău. Momente când îi vine să se lase „Nu doar înfrângerile. Chiar și egalurile.” Dar nu ține mult supărarea, iar entuziasmul îi bate din nou la ușă. A doua, a treia zi își revine, la timp ca fluierul de start al următorului meci să-l găsească în fruntea Sibiului. Poate și de asta i se spune Iron Man. Pentru că predă o lecție despre a nu agăța ghetele în cui, atunci când scorul e nedrept sufletul e supărat. Povestea cu ghetele primite de la tata nu se poate încheia cu regretul de a nu mai încerca o dată. Și încă o dată. Și încă o dată. „Pentru mine ar fi o bucurie să ajung la 300 de meciuri la Hermannstadt.” Și o spune cu o siguranță care ne face să credem.

Cu ochii la borna de 300 de meciuri și inima mereu legată de familia care i-a dat echilibru, Ionuț Stoica rămâne un stâlp al echipei Hermannstadt și un simbol al respectului față de meserie. Fundașul central de 37 de ani merge înainte liniștit, determinat, autentic. Un căpitan care conduce cu fapta.

Căpitanul de la Hermannstadt vorbește cu sinceritate despre începuturi, maturizare și cum a ajuns fundaș

Ionuț Stoica: „Sunt căpitan prin joc, nu prin discurs”

Universitatea Craiova (team)

Superliga Insider a fost la Craiova, pentru a vedea debutul în noul sezon, pe teren propriu, al Universității. De asemenea, i-a urmărit pe alb-albaștri și în Austria, acolo unde ”Știința” a fost în cantonament, și a discutat cu Mirel Rădoi și câțiva dintre băieți. Echipa superliga.ro nu a lipsit nici de la prezentarea echipei, în Piața Mihai Viteazul, și a noului echipament. Totul, pentru a vedea ce mai înseamnă astăzi spiritul ”Științei” pentru fanii olteni, ce înseamnă simbolul ”Științei” pentru Craiova, pentru Oltenia, chiar pentru Oltenia fotbalistică. „Toată lumea vorbește de titlu. Evident că pe limba fiecărui oltean, dacă îl întrebi ce așteptări are, îți va spune titlul. Nu vreau să mă joc cu speranțele suporterilor, nu vreau să le dau speranțe false, nu vreau să promit ceva ce nu am în mână, ce nu pot să mă țin de cuvânt, doar că sunt câteva lucruri pe care încerc să le fac. Pot să le promit că eu, cât și staff-ul, dacă de 24 de ore avem nevoie pentru a reuși, 24 de ore vom da tot ce avem. Că jucătorii vor înțelege ceea ce înseamnă Universitatea Craiova, că jucătorii vor înțelege ceea ce înseamnă suportul Universității Craiova, că jucătorii vor înțelege ce înseamnă să fii oltean și să fii un simplu om din Craiova și că jucătorii trebuie să înțeleagă că sunt la singură echipă care este susținută de cinci județe în România”, a spus antrenorul oltenilor, Mirel Rădoi. „Mereu a fost așa, nu știu de ce, nu pot să spun eu de ce sunt oamenii așa. Sunt foarte pătimași, toată lumea iubește fotbalul și într-un fel e foarte bine pentru noi că sunt așa. Uneori se exagerează, dar o fac cu iubire față de noi și față de culori”, completează Ștefan Baiaram, unul dintre cei mai importanți jucători ai echipei. Rădoi este unul dintre oltenii echipei. O echipă care nu prea ar avea sens fără olteni în cadrul ei, chiar și în globalizarea de astăzi. Fost fotbalist important, născut în Severin, Rădoi n-a ajuns să și joace la Știința, echipa lui de mic. „Mi-am dorit și am fost foarte aproape în '99. Țin minte, când eram la Extensiv, înainte să mă mut la Steaua, nea Sorin (Sorin Cârțu - n.r.) a fost chemat la Craiova și a avut o singură pretenție: ca doi jucători să meargă cu el. Doi jucători tineri. Eram eu și Mihai Panc. Și cei de la Craiova țin minte că au zis că nu pot să vin cu el, pentru că nu am înălțimea necesară pentru a fi fundaș central. Și nea Sorin a zis atunci: ’Îmi pare rău, dar ratați un mare talent, nu vin!’”, a povestit Rădoi. Între timp, acasă, la Craiova, clubul pregătea prezentarea noului echipament, iar filmarea s-a desfășurat într-un loc special al orașului: Muzeul de Artă, secția artă contemporană. „Este un vis devenit realitate. Numărul acesta, pe care îl port acum, numărul 10, este special. Pentru că am avut acest număr și la copii și juniori, și la echipa a doua, peste tot, de când m-am apucat de fotbal. Mi-am dorit să îmbrac acest tricou și pentru că am fost și sunt fan Lionel Messi”, ne-a dezvăluit Baiaram. Două zile mai târziu, tricoul a fost prezentat fanilor. 5.000 de oameni s-au strâns în centrul orașului cu ocazia acestui eveniment. Toți ochii au fost pe scenă, unde au urcat, pe rând, eroii. Mai întâi, cei din trecut. Apoi, cei din prezent. Spectacolul s-a încheiat cu un spectacol de drone și artificii, dar și cu imnul interpretat live. „Pentru mine e cel mai frumos imn din România, de departe. L-am învățat de la șase ani și a fost foarte frumos să pot să-l cânt pe teren, alături de colegi și de suporteri. Chiar din tribună am venit, din peluză am venit. Am fost și în peluză foarte mult timp și știu și multe melodii de acolo”, spune Baiaram. „Sunt crescut cu imnul de la 8-9 ani, când am început să merg la fotbal și eram la juniorii Craiovei. De atunci ni se punea imnul vestiar, chiar ni s-a dat și o foaie să învățăm cuvintele”, și-a amintit și Silviu Lung jr. În Craiova, semnele de circulație sunt bilingve, în română și engleză. Când este festivalul Intencity, se cântă mai ales în limba engleză, dar atunci când se joacă fotbal, se cântă, se vorbește, se simte oltenește. Asta e cel mai important. La meciul cu FC Argeș, gazonul, chiar și după un festival ca Intencity, arată perfect. Mai rămânea doar ca băieții lui Rădoi să profite de suprafața de joc excelentă. Până atunci, s-a cântat oltenește de către toți cei din tribună. „Este o atmosferă senzațională. Sunt suporteri pătimași. Au așteptări foarte mari de la noi. Și în momentul în care se umple stadionul și încep ’nebunii’... Pentru că ei nu se supără, știu că așa le zic oamenilor care vin. Indiferent că e galeria, că sunt oamenii de la tribuna a doua, de la cealaltă peluză. Pentru mine sunt ’nebuni’. Pentru că trebuie să ai și o doză de nebunie, nu doar de pasiune, să vii, să lași tot ce ai de făcut acasă, să susții 90 de minute. Chiar și frustrări să ai, să ai capacitatea să te ridici în picioare, să aplauzi niște jucători, trebuie să ai și o doză de nebunie. Iar noi avem nevoie de nebunii ăștia frumoși în tribună”, recunoaște Rădoi. „Aceasta e Craiova. Aceasta este spiritul oltenesc. De aceea se spune că oltenii au sângele fierbinte, nu este doar o zicală”, spune și Lung jr. „E uimitor. Abia aștept să joc acasă. Nu știu, pentru mine ar fi cel mai frumos să joc toate meciurile acasă, dar nu se poate așa ceva la fotbal. Pentru că ai meciuri în care simți că nu mai poți, ești fără suflu și când auzi suporterii, te fac să îți revii, să alergi mult mai mult după aceea. Mai ales dacă ai și reușite cu ei în spate, parcă ești de neoprit”, explică Nicușor Bancu. Cei dinainte sunt acum alături de echipă. Meci de meci în tribune, sunt invitați de club și în deplasări. „Din fericire, toți membrii Craiovei Maxima au loja lor la stadionul Ion Oblemenco. Și se întâlnesc cu toți acolo și se uită la meciuri. Și tati vine mereu și se uită la fiecare meci”, precizează Lung jr. Îl completează Rădoi: „Sunt în tribună la fiecare meci. Îi vedem acolo. Am avut pregătite și astfel de momente, în care le-am spus că băieților că trebuie să joace pentru suporteri. Și la finalul videoului, erau toate fostele glorii. Ei au fost și au făcut clubul ăsta să fie mare, iar azi voi îl reprezentați și trebuie să le arătați respect”. „Cu Știința mea am crescut. Cu Craiova Maxima am crescut. Am tablouri cu ei acasă. Am imagini cu - Dumnezeu să-l odihnească! - Ilie Balaci. A fost și rămâne o legendă. De când m-am apucat de fotbal, tatăl meu numai CD-uri, numai DVD-uri îmi punea cu ei. Mereu i-am urmărit, mereu mi-am dorit să joc la această echipă”, povestește Baiaram. „Cred că le știu toate poveștile, toate întâmplările. Copil fiind, mergeam mereu când se întâlneau acolo și stăteam și ascultam. Pentru mine, și atunci, și acum, sunt niște idoli. Pentru că, până la urmă, ei sunt făuritorii acestui mit, Craiova Maxima. Fără ei, nu cred că echipa ar fi atât de iubită și însemnată”, adaugă Lung jr. „Au fost niște jucători incredibili. Toți suporterii, când se uită la noi, ne compară cu cei dinainte. Nu zic că este un lucru rău, dar este greu”, admite Bancu, conștient de presiunea pe care el și colegii săi trebuie să o ducă pe umeri. „Olteanul get-beget, care vine la stadion, are așteptările să vadă ceea ce a produs, ceea ce a oferit Ilie Balaci. Ceea ce a oferit Cămătaru. Ceea ce a oferit Sorin Cârțu. De asta ard lucrurile așa, cu o flacără puternică la Craiova. Pentru că oamenii au așteptări. Chiar dacă au trecut mulți ani, e puțin probabil ca cei care vin la momentul ăsta la stadion să nu cunoască istoria. De asta ard lucrurile așa, pentru că lumea așteaptă spectacol, lumea așteaptă driblinguri, lumea așteaptă goluri, lumea așteaptă să se ridice în picioare la fiecare fază. Ăsta este specificul zonei. Ăsta este farmecul. Ăsta este farmecul Băniei”, concluzionează secundul Mihai Ianovschi. Chiar și cu sprijinul fanilor și al fostelor glorii, meciul cu FC Argeș nu a fost ușor. Craiova a deschis scorul, dar oaspeții au reușit să egaleze. Până la pauză, oltenii trec totuși în avantaj. Nu fără probleme, motiv pentru ca stafful tehnic să mai rămână pe bancă. În repriza a doua, lucrurile s-au rezolvat, după ce a marcat și fiul Olteniei, Baiaram. Așa că a fost una dintre zilele când se face nuntă. „Baiaram a și crescut în spiritul ăsta, al Universității. Și ceea ce vreau eu de la el e o constanță, o continuitate în toate evoluțiile”, a declarat Sorin Cârțu. „Mă simt foarte bine. Este echipa mea de suflet și mă bucur că am înscris, că am câștigat, că le-am oferit spectatorilor un meci foarte bun și sunt foarte fericit. Nu există sentiment mai frumos decât să marchez aici. Doar la acest lucru am visat de când sunt mic să iau un trofeu cu Universitatea Craiova și să fac suporterii fericiți”, ne spune eroul local. Așadar, Craiova vorbește iarăși despre trofee. E prea devreme? „Nu vreau să mai vorbesc de campionat, de trofee, de aceste lucruri. Deocamdată vreau doar să fiu sănătos, în primul rând, după aceea și colegii mei. Și, împreună cu Mister, să reușim să punem la punct ceea ce pregătim de atâtea zile”, a precizat Bancu. E clar ce vor oltenii de la echipa lor. Dar ce își dorește echipa de la suporterii ei? „În primul rând, îi rog mult să fie alături de noi, să ne susțină în momentele mai puțin bune, pentru că, din păcate, cred că vor fi inevitable, vor fi și acestea prezente la un moment dat”, spune antrenorul de portari, Robert Tufiși. „Să aibă răbdare cu băieții, să pună presiune pe noi dacă se simt ei bine așa. Dar să aibă răbdare cu băieții, să fie convinși că vom face tot ceea ce depinde de noi să le aducem bucurie la fiecare meci”, completează secundul Ianovschi. Și, în fine, ce face clubul pentru îndeplinirea obiectivelor? „Eu, acum, anul acesta, nu o să stau decât la stadion. Poate rar o să mă duc la apartament, dar eu stau la bază acum”, promite Rădoi. „Avem toate condițiile. Cred că suntem în primele trei din România. Condiții, salarii la zi, tot, deplasări cu avionul. Adică este ceva, pentru România, unicat. Unii, săracii, nu sunt plătiți de luni de zile și este foarte greu”, recunoaște Bancu. „Sunt convins că va veni și momentul când Bănia se va bucura de performanță. Dar trebuie să luăm totul pas cu pas. Nici să nu ne aprindem foarte repede, nici să ne stingem foarte repede. Și să lăsăm lucrurile în făgașul normal. Pentru că orice construcție necesită timp”, crede Ianovschi. În loc de concluzie, o declarație a lui Nicușor Bancu: „De asta îmi doresc foarte mult titlul aici, pentru că, dacă pentru Cupa României au reușit să iasă cred că sute de mii de oameni în stradă și să ne susțină, să ne încurajeze, cred că dacă am lua campionatul, s-ar închide orașul și ar fi sărbătoare câteva zile la rând”.

Loc	Club	MJ	DG	P
1	UCV Universitatea Craiova	5	5	13
2	RAP FC Rapid București	5	5	11
3	UTA UTA Arad	5	3	11
4	FAR FC Farul Constanța	5	2	10
5	FCB FC Botoșani	5	5	8
6	DIN Dinamo București	5	1	8
7	SLO Unirea Slobozia	5	1	7
8	UCJ FC Universitatea Cluj	5	2	6
9	OTE Oțelul Galați	5	0	6
10	FCA FC Argeș	5	-2	6
11	FCP Petrolul Ploiești	5	1	5
12	FCSB FCSB	5	-2	4
13	CFR CFR Cluj	4	-2	4
14	FCH AFC Hermannstadt	5	-2	3
15	MGB Metaloglobus	5	-8	1
16	FKCS FK Csikszereda	4	-9	1

superliga 2025

Fotbal

vineri 08 august

sâmbătă 09 august

duminică 10 august

luni 11 august

joi 16 octombrie