FC Universitatea Cluj

Metaloglobus

FC Rapid București

FC Argeș

Universitatea Craiova

UTA Arad

Stadionul Francisc Neuman

AFC Hermannstadt

FCSB

Arena Națională

Petrolul Ploiești

Oțelul Galați

Stadionul Oțelul

Unirea Slobozia

CFR Cluj

Stadionul Dr. Constantin Rădulescu

FC Farul Constanța

FC Botoșani

Stadion "Municipal" Botoșani

Dinamo București

FK Csikszereda

Superliga 25/26

Csikszereda Miercurea Ciuc

Metaloglobus Bucuresti

Ionuț Tătaru

ANALIZĂ

Cinci dintre cele opt partide ale primei etape s-au terminat la egalitate, însă am avut un singur meci fără gol marcat. S-au înscris, în total, 24 de goluri, adică o medie de 3/meci, ceea ce reprezintă un început de sezon încurajator din acest punct de vedere. Așadar, care sunt lucrurile cu care am rămas după runda inaugurală din Superliga?

<h2>FCSB nu găsește rezolvarea problemei Hermannstadt</h2>

Faptul că FCSB începe nesigur campionatul nu mai e o știre. La fel s-a întâmplat și anul trecut, când deținătoarea titlului a deschis sezonul cu un egal, tot acasă, cu Universitatea Cluj. ”Șepcile roșii” aveau apoi să devină revelația Superligii. Rămâne de văzut dacă Hermannstadt va confirma acest 1-1 din Ghencea și va avea un parcurs asemănător. Mai ales că potențial există. Marius Măldărășanu are avantajul continuității (e cel mai longeviv antrenor dintre cei care au început noua ediție a Superligii), iar sibienii au arătat că știu să joace contra forțelor campionatului. Mai ales împotriva actualei campioane, în fața căreia nu au pierdut nici în stagiunea precedentă, când au luat 4 puncte din 6 în duelurile directe. Probabil doar constanța lipsește pentru a face pasul următor. În ceea ce-i privește roș-albaștri, cu siguranță nu e cazul să fie apăsat butonul de panică, chiar dacă remiza din prima etapă a venit după prestația cu multe minusuri din partida cu Inter Club d'Escaldes și pentru a evita eșecul în fața sibienilor a fost nevoie de un gol în prelungiri al adolescentului Alexandru Stoian. Un jucător care arată calități de veritabil număr 9, dacă ne gândim și la reușita cu CFR Cluj, din ultima rundă a play-off-ului din sezonul trecut. Dar și despre asta ar putea fi prea devreme să discutăm...

<h2>Clujul dă primul lider al sezonului&nbsp;</h2>

Campioana s-a încurcat și la fel era să o facă și vicecampioana. În cele din urmă, CFR Cluj a obținut prima victorie stagională, dar a fost un succes cu emoții, venit abia în prelungirile duelului de acasă cu Unirea Slobozia (2-1). În schimb, Universitatea Cluj a deschis noua ediție de campionat cu un rezultat care îi permite să fie primul lider al campionatului. ”Șepcile roșii” s-au impus cu 4-1 în fața debutantei Metaloglobus, după o prestație care, totuși, nu l-a mulțumit pe Ioan Ovidiu Sabău. Merită însă remarcat debutul cu dublă al lui Jovo Lukic, care deja și-a egalat numărul de goluri reușite în sezonul trecut, când a evoluat pentru Universitatea Craiova.

https://www.facebook.com/lpf.ro/posts/pfbid02GXpDPiJJ1XGr1ixKJ8U6gSsYcb4RKsBFrWbJW4aVV3pFiGYeFNH8a95acrZ63sXfl

<h2>Poate fi Dobre omul de gol al Rapidului?</h2>

E o întrebare legitimă, după ce jucătorul de 26 de ani a marcat golurile prin care Rapid a câștigat cu 2-0 în fața lui FC Argeș, la Mioveni, în meciul de debut al lui Costel Gâlcă pe banca giuleștenilor. Însă nu e singurul motiv. Dobre a fost, alături de Claudiu Petrila, golgheterul alb-vișiniilor în sezonul trecut, cu 8 reușite în toate competițiile. Dar trebuie remarcat că a jucat cu aproape 1.000 de minute mai puțin decât colegul său. Astfel, Petrila a înscris de opt ori în 3.010 minute, în timp ce Dobre a ajuns la aceeași cifră aflându-se pe teren 2.054 de minute. În prima etapă a noii ediții de campionat, a avut nevoie de mai puțin de o repriză pentru o dublă.

<h2>E posibil să avem deja ratarea campionatului</h2>

UTA - Universitatea Craiova 3-3 a fost, indiscutabil, meciul etapei. Și aproape sigur se va găsi pe lista celor mai spectaculoase partide la finalul campionatului. Iar o întoarcere de scor de la 0-3 e o candidată serioasă la titlul de revenirea sezonului. De asemenea, nu putem să nu remarcăm că Pospelov continuă să marcheze sub comanda lui Adrian Mihalcea, pe care l-a urmat de la Unirea Slobozia. Însă înainte de orice, meciul de Arad ne-a oferit ceea ce are mari șanse să fie ratarea sezonului în Superliga, chiar dacă s-a jucat doar prima etapă. Înainte de a marca pentru 3-0 în startul reprizei a doua, Andrei Ivan a irosit incredibil șansa de a face 3-0 după nici o jumătate de oră de joc. Genul de fază care a dat naștere clișeului „e mai greu să ratezi decât să dai dai gol”.

https://youtu.be/yBYn5ygjSuI?si=owIB0lLH3dsh6XYm&t=169

<h2>Doar un punct pentru nou-promovate</h2>

Csikszereda și-a început spectaculos aventura în Superliga. În minutul 11 al primului meci jucat vreodată în prima ligă, avea 2-0 cu Dinamo. Nu a reușit să păstreze avantajul și, în cele din urmă, s-a mulțumit cu un singur punct. Alb-roșiii au revenit, au egalat și chiar au avut câteva șanse mari să ia chiar toate punctele. S-a terminat 2-2, singurul punct luat de o nou-promovată în runda inaugurală. Asta pentru că FC Argeș a pierdut acasă cu Rapid, în ciuda unor momente bune, iar Metaloglobus nu a rezistat în fața Universității Cluj, confirmând că este probabil principala candidată la retrogradare.

Noua ediție de campionat a început în forță. Duelurile spectaculoase, surprizele și momentele pe care probabil le vom revedea și în retrospectiva sezonului nu au lipsit

Cu ce rămânem după prima etapă din Superliga

Marius Huțu

CRONICĂ

A fost fotbalul prea intens și nu am avut timp să ne concentrăm la copilăriile din tribune. În 2025 scandările, șicanele, simbolurile, mesajele cu care atât unii, cât și ceilalți vor să epateze par apanajul unora care din dorința de a se lua prea în serios ajung în extrema cealaltă. E fotbal, e sport, e pasiune frumoasă și pe asta trebuie să ne concentrăm. Debut de Sivis pentru ciucani, cu o pasă care taie defensiva lui Kopici și îl lasă pe Dolny, nouarul „roș-negrilor”, singur cu Roșca. Bara se opune, numai că fundașul dreapta al dinamoviștilor se împiedică efectiv în minge, trimițându-și-o în propria poartă. Câinii sunt efectiv anesteziați și la nici zece minute de la primul gol asistă neputincioși la slalomul tânărului Bodo prin axul defensivei lor. Fază plecată după o banală aruncare de la margine. După un sfert de oră și 0-2 ajunge și Dinamo la meci. Conjucturalul fundaș central Mărginean are revelația execuțiilor de mijlocaș din bagajul său fotbalistic și trimite o diagonală hoață pentru speculativul Musi care își pune și el capul la contribuție pentru un start ideal în tricoul lui Dinamo. E 2-1 și o medie de trei goluri la cinci minute. Ritmul rămâne alert și cu tot cu stângăciile lui inerente, jocul place, te ține conectat.

Ușor-ușor oaspeții își confirmă statutul de echipă mai matură, că mai închegată nu ne vine încă să spunem la câte schimbări au fost acolo. Cert e că au jucători peste media Superligii, iar doi dintre ei o arată, Cârjan și Gnaohere se sincronizează perfect pentru golul de 2-2, ultimul șutând superb din marginea careului de 16 metri. Chiar toți francezii de pe teren trebuie să marcheze de ziua Franței?! Nu de alta, dar mai e unul pe bancă și pe final a intrat și el...Poarta în care o fac devine un amănunt. Important pentru noi e că avem genul de confruntare pe care o invocăm indiferent de numele combatantelor, atunci când ne așezăm în tribune ori în fața televizoarelor. Unde mai pui că mai e o repriză… Una care începe la fel de promițător, tot cu Dinamo având inițiativa, doar că cipriotul Kyriakou cu o torpilă de la distanță și Cârjan pe respingere nu îl pot păcăli pe Pap. Apoi cineva scoate meciul din priză odată cu căderea instalației de nocturnă. Practic, imediat după ce Ilyeș și Kopici operaseră primele modificări, și unul și celălalt în ofensivă. Generatorul a pornit în cele din urmă. Greu, dar a pornit. Pare însă că doar pentru Dinamo. Csikszereda orbecăie după un întrerupător. E clar că pauza asta forțată a rupt ritmul, i-a scos cumva din priză. Chiar și așa, Babati a fost la pun pas să îi stingă de tot lumina lui Roșca, cu un șut de la centrul terenului. Ultima mare ocazie a fost a lui Caragea cu un șut în transversală. 2-2 cu Ciucul având startul de meci și Dinamo finalul. Un egal care îi nemulțumește mai mult pe oaspeți la cum s-a jucat. După ce nu a bătut acolo nici în liga a doua, nici în baraj și nici în Cupă, câinii nu pot învinge nici la primul meci al trupei lui Ilyeș în Superligă...

Egal spectaculos și cu peripeții în ultimul meci al primei etape, cu patru goluri, toate în prima repriză, și o pană de curent care a împins meciul până spre miezul nopții.

FK Csikszereda - Dinamo 2-2. A început luni și s-a terminat aproape marți la Miercurea Ciuc

Levente Balint

<h2>A fost un joc marcat și de deciziile de arbitraj, contestate de fariști&nbsp; &nbsp; </h2> Ultimele cinci dispute directe dintre FC Botoșani și Farul au avut scoruri strânse, astfel că ne așteptam la o partidă imprevizibilă. Interesul pentru acest joc a fost sporit de debutul lui Ianis Zicu ca ”principal” în Superliga, după ce a realizat o miraculoasă promovare cu Metaloglobus. În același timp, era de urmărit noul Farul, după îndelungata prezență pe bancă a lui Gheorghe Hagi.&nbsp; <h2>Joc dinamic din prima parte&nbsp;</h2> S-a trecut repede peste perioada de ”tatonare reciprocă”. Vână a trimis deja din minutul 4 pe lângă poartă, deși era în careul mare și putea face mai mult. Bodișteanu (5) a fost aplaudat pentru șutul său ”afară” de la 17 metri, iar în minutul 17, Enzo Lopez a fost blocat într-o poziție bună, în careul mare, de Țîru.&nbsp; Botoșaniul a avut o posesie superioară, dar Farul a încercat să profite de spațiile din spatele greoaiei apărări adverse. Într-o asemenea situație, Maftei (22) a fost aproape de a puncta, dar a expediat balonul din 14 metri prea slab pentru a-l păcăli pe Anestis.&nbsp; Vulnerabilitatea pe contre era să fie fatală pentru amfitrioni în minutul 28, când Grigoryan i-a luat fața lui Ilaș, acesta din urmă trăgându-l ușor în careul mare pe armean. Arbitrul Mladinovici a analizat faza prin sistemul VAR, dar a considerat că acest contact nu a fost suficient de clar pentru a se dicta penalty.&nbsp; Moldovenii au dat mai departe impresia că sunt în controlul jocului, dar tot Farul era să puncteze. Anestis (38) a respins dificil un șut al lui Vână, iar Vojtus (42) a reluat cu capul mult în afara buturilor, din centrul careului mare.&nbsp;<h2> Mailat aduce fericirea, Anestis o risipește!&nbsp;</h2> După pauză, Grozavu a dinamizat atacul prin introducerea lui Mitrov, unul din cei mai buni jucători botoșăneni din sezonul trecut. Ambele formații au abordat deschis jocul, Tănasă (53) ratând de puțin golul pentru Farul, dintr-o poziție bună. &nbsp; Apoi, Mailat, revenit la Botoșani după un periplu în Coreea de Sud și la Sepsi, a simțit din nou gustul bucuriei pe arena moldoveană. Extrema a scăpat vertical spre poartă și a marcat din 12 metri (61), după un contact cu Maftei. Arbitrul Horia Mladinovici a comunicat cu cei din cabina VAR, dar nu a întors decizia, spre nemulțumirea oaspeților.&nbsp; Botoșaniul nu s-a bucurat prea mult. Iar aici și-a adus contribuția Anestis. Portarul care a avut destule momente nesigure de-a lungul partidei a ieșit greșit la o centrare înaltă a lui Maftei, iar Cojocaru a marcat nestingherit cu capul din șase metri: 1-1!&nbsp; Gazdele au primit un imbold puternic în minutul 86, când Dican a văzut al doilea ”galben”. Trupa lui Grozavu a presat, dar nu a avut inspirația necesară în două momente-cheie. Întâi, nou intratul Dumiter (90+3) a trimis peste poartă din unghi, irosind o fază la care putea fi ceva mai inspirat. Iar în minutul 90+7, la o lovitură liberă bătută de Mitrov de la 22 de metri, mingea a trecut puțin pe lângă poartă.&nbsp; Până la urmă, un scor oarecum just, dacă ne uităm și la statisticile partidei. Ce este bine este că am avut parte de un meci în care cele două echipe au încercat să fie cât mai ofensive. Nu a fost un joc spectaculos, dar nici pe departe unul plictisitor.

Ianis Zicu a debutat cu un egal pe banca dobrogenilor, după o repriză secundă animată mai ales după minutul 60.

Botoșani-Farul 1-1. Meci strâns în Moldova

Parcă e un făcut ca FCSB să debuteze cu sibienii. Primul meci lor meci intern din 2025 a fost cu Hermannstadt, acasă și s-a terminat 1-1. Acum s-a schimbat doar stadionul, Ghencea în loc de Arena Națională, și s-a terminat cu același scor. De fiecare dată au condus ardelenii. În ianuarie egala Crețu, acum același lucru l-a făcut puștiul Stoian (cu capul din 6 metri, din centrarea lui Radunovic), când tabela arăta deja minutul 90+3!!!

Cu trei minute mai devreme însă, la 0-1, soarta meciului ar fi putut fi pecetluită. Cisotti i-a făcut un cadou nesperat lui Ianis Stoica, pasându-i ideal, dar șeptarul Sibiului (proaspăt transferat definitiv tocmai de la FCSB), după ce a preluat corect, a șutat jos, la colț, tot stadionul vedea deja un nemilos și inapelabil 0-2 pe tabelă, dar mingea s-a dus la rădăcina barei, iertând-o pe campioană de prima înfrângere internă din noiembrie încoace.

Când egalezi în minutele de prelungire după ce abia îți trecuse glonțul letal pe lângă ureche, în primul rând trebuie să mulțumești unei sorți binevoitoare. Abia după ce-ai făcut asta te poți gândi și că lucrurile nu merg deloc grozav. Ba chiar ești obligat să observi că merg prost de-a binelea. FCSB a făcut un meci slab, de nota 5 cu indulgență. Mulți jucători par complet ieșiți din formă, în frunte cu Tănase și cu Olaru. În absența vârfului autentic, acolo în față apar tot felul de idei fanteziste. Colac peste pupăză, până și impecabilul până acum Cisotti îi dă pasă de gol adversarului Ianis Stoica.

<h2>Cruțarea forțelor pentru ...Andorra</h2>

Poate că toate acestea se întâmplă și pentru că vacanța a fost prea scurtă. Dar s-ar putea să fie de vină și ”rotația cadrelor”. O echipă pentru Europa, aproape cu totul alta pentru campionatul intern. Șase jucători noi de miercuri până sâmbătă, probabil pentru mai multă prospețime marțea viitoare în Andorra. Nu cumva e o exagerare? Pentru că în manșa tur din Europa n-a jucat Inter Club prea bine, ci FCSB foarte slab. Ca și acum, cu sibienii.

<h2>Ce începe prost, se termină mereu bine?</h2>

Dar constatăm că aceste începuturi slabe de sezon intern ale FCSB-ului încep să se clasicizeze. Anul trecut, în primele runde s-au pierdut meciuri acasă cu Oțelul și cu Iași, plus deplasarea de la Sibiu. Din august încolo a mai fost o doar singură înfrângere, la Botoșani. Campioana nu că n-ar fi interesată de campionatul românesc, dar pare convinsă că Superliga e o oboseală care o abate de la drumul spre țelul european propus. Dar dacă anul trecut busuiocul intern a putut fi dres, nimeni nu garantează că și acum se va întâmpla la fel.

Ca și în anul trecut, campioana, cu gândul la Europa, începe slab sezonul intern

FCSB-Hermannstadt 1-1. Ianis, Stoian și foarte mult noroc

Într-o formulă experimentală, clujenii au marcat golul victoriei în prelungiri.

Când s-a anunțat echipa de start a CFR-ului contra Unirii, mesajul a fost clar. Clujenii prioritizează returul cu Paksi din Europa League. Alb-vișiniii au demarat practic jocul cu o formație de rezerve. Chiar și așa, CFR a pornit cu prima șansă, diferența de potențial fiind net superioară față de slobozeni, din orice punct de vedere.&nbsp; Afalna, mereu în coasta defensivei clujene&nbsp; Deja din start s-a văzut că ardelenii vor avea o mare problemă cu camerunezul Afalna. Vivace și insistent, atacantul i-a hărțuit mereu pe apărătorii alb-vișinii.&nbsp; CFR a controlat în mare parte prima repriză, iar în minutul 15 au primit un cadou. Coadă a pasat neglijent acasă, Postolachi a țâșnit și a împins mingea în plasă din șapte metri: 1-0.&nbsp; Apoi, CFR s-a jucat cu ocaziile. Formația lui Petrescu putea să intre liniștită la cabine, dar Păun (33 și 36) a trimis în afara porții din poziții foarte bune. Gurău a intervenit în minutul 35 la șutul tare al lui Fică.&nbsp; Semnalele de alarmă dată de Afalna (de pildă, gol anulat în minutul 28, șutul său fiind deviat cu antebrațul de Aganovic) s-au confirmat în primul minut adițional din repriza a doua. Camerunezul a profitat de ezitarea portarului Micai și a stoperul Sinyan și a punctat din opt metri. 1-1, gol meritat prin prisma jocului deschis prestat de Unirea.

Noroc cu... Gurău&nbsp; Dan Petrescu a împrospătat zona ofensivă la pauză, mizând pe Gjorgijevki și Nkololo. Curios, l-a scos pe Postolachi, foarte activ în prima parte.&nbsp; Nu a fost însă o resetare vizibilă. Chiar Unirea era să dea lovitura în minutul 50, când lovitura liberă bătută de Deaconu și deviată de Afana a fost greu deturnată de Micai. A mai intrat și Kamara, dar prima șansă mai relevantă a avut-o o altă rezervă, tânărul Kun, care a trimis de la 22 de metri peste poartă (64). Apoi, Păun era să marcheze un euro-gol în minutul 70, după un șut-centrare al acestuia mingea lovind transversala. Asta, în condițiile în care Afalna a creat mereu stress în zona apărării celor din Gruia.&nbsp; CFR a tot împins jocul spre careul advers, dar fără prea multă vigoare. Un eveniment nefericit avea să o ajute însă indirect pe trupa din Gruia. În minutul 86, Dorobanțu a suferit o accidentare musculară și, cum slobozenii efectuaseră toate schimbările, CFR a jucat mai departe cu un om în plus.&nbsp; Presiunea avea să producă efecte în minutul 90+4. Gurău a pierdut un duel aerian în propriul careu mic cu Sinyan, acesta a reluat cu capul în fața porții, de unde tânărul fundaș Dumbravanu, venit în vară și aflat la prima reușită în alb-vișiniu, a marcat cu capul, agonizant pentru 2-1.

Final cu VAR nestins&nbsp; Golul a fost analizat de VAR, a fost validat, pentru ca după câteva minute analiza video să fie din nou necesară. Era minutul 90+8 când Gjorgijevski a fost faultat în careu de Gurău. S-a dat penalty, dar arbitrul Moldoveanu a anulat decizia deoarece atacantul clujean îl faultase în prealabil pe contraatac pe Hamdiu.&nbsp; Unirea a mai avut o fază fixă, rămasă fără urmări, iar după 12 minute de prelungiri s-a încheiat un meci pe care CFR l-a tratat experimental. Era să o coste această abordare, ca pe FCSB. Dar, dacă alb-vișiniii vor trece de Paksi, este clar că a meritat chinul de pe final.

Cu gândul mai mult la returul cu Paksi, CFR s-a chinuit contra Unirii

CFR Cluj-Unirea Slobozia 2-1. Repetiție cu emoții

<h2>Paradoxal, deși dunărenii au dominat jocul, cele mai mari șanse le-au avut galben-albaștrii </h2> Oțelul-Petrolul se prefigura ca unul din cele mai strânse meciuri din startul Superligii. Toate datele indicau un joc pe muchie de cuțit.&nbsp; Istoricul recent a adus jocuri cu rezultate la limită. Balint și Ciobotariu sunt tehnicieni care mizează pe organizare și disciplină defensivă, disputele lor directe aducând patru egaluri din șase partide.&nbsp; În plus, ambele formații au suferit multe schimbări în vară. De la Galați, dintre cei mai importanți jucători, au plecat Teles, Maciel, Miguel Silva, Cisse sau Stevanovic. De la Petrolul, doi titulari de drept, Huja și Mihnea Rădulescu au optat pentru alte trupe.&nbsp; Un singur șut pe spațiul porții în prima parte&nbsp; Căldura și omogenitatea precară la început de stagiune au părut că afectează calitatea partidei. Oțelul a fost însă cea care a încercat mai mult. Cu Bicfalvi pivot și cu nou veniții Patrick Fernandes și Andrezinho dornici de a confirma repede, dunărenii au fost mai activi la nivel ofensiv.&nbsp; De altfel, în minutul 2, Lameira a fost blocat la opt metri când a încercat o deviere de efect cu călcâiul. Patrick Fernandes a avut cele mai importante situații, dar în minutele 12 și 24 nu a nimerit buturile prahovenilor.&nbsp; Jocul a avut o coordonată simplă. Oțelul a încercat să construiască, Petrolul a stat la cutie. Și era să lovească la singura oportunitate reală, în minutul doi al prelungirilor din prima parte. Extrema Ludewig a scăpat în zonă centrală, dar șutul său din 12 metri a fost parat de Dur-Bozoancă. A fost singurul șut expediat pe cadrul porții până la pauză.&nbsp; &nbsp; Istoric identic în partea a doua&nbsp; &nbsp;Nu s-a schimbat mare lucru după pauză. Tot dunărenii au impus ritmul jocului, dar în aceeași notă de dominare sterilă. Patrick a încercat din nou să-l surprindă pe Bălbărău (52), însă tot fără inspirație.&nbsp; Dincolo, cu&nbsp;Keita destul de inventiv la mijloc, petroliștii au încercat să se apropie de careul de 16 metri advers.&nbsp; Gazdele au avut cea mai importantă șansă în minutul 67, când Lameira, excelent servit de Bicfalvi, a trimis din careul mare pe lângă poartă. Neobositul Bicfalvi a fost blocat în minutul 73 de Roche, într-o poziție bună, la 12 metri.&nbsp; Egalul a venit într-un mod firesc, deși în minutul 90 Petrolul a fost din nou aproape de a lovi, ca înainte de pauză, când nimeni nu se aștepta. S-a opus Dur-Bozoancă, portarul amfitrionilor respingând reluara cu capul a rezervei Doukassy, din fața careului mic.&nbsp; Concluzia: start mai degrabă discret pentru ambele echipe. Oțelul mai are de lucrat la integrarea nou veniților, iar Petrolul se anunță ca aceeași echipă ermetică din era Mehmet Topal.

A fost al treilea meci consecutiv la Galați, între Oțelul și Petrolul, încheiat cu 0-0

Oțelul-Petrolul 0-0. X și 0 la Galați

Deși nu a fost programată chiar în ”prime-time”, partida de la Arad avea destule motive să fie considerată ca una dintre atracțiile etapei. UTA și Universitatea Craiova sunt mereu puncte de interes, iar sâmbătă așteptam să vedem în primul rând cum se vor descurca oltenii fără ”Regele” Mitriță, plecat pentru un salariu... împărătesc în China. &nbsp; Dincolo, ”Bătrâna Doamnă” a reînnodat mariajul cu Adrian Mihalcea, după aproape un deceniu. Între timp, Mihalcea a salvat miraculos Slobozia și a venit lângă Mureș să reseteze UTA.&nbsp; Ambele formații și-au înnoit loturile, iar în formulele de start aveam câte cinci nou veniți. <h2>&nbsp;A fost UTA pe teren în prima parte?&nbsp;</h2> Înainte de meci, utiștii au postat un afiș virtual prin care o ”Bătrâna Doamnă” dresa un leu. În viața reală însă, în prima parte, numai leul a existat!&nbsp;Deși UTA a început energic, oltenii au pus stăpânire pe joc după zece minute. Că arădenii au probleme a fost arătat deja din minutul 5, când Ovidiu Popescu a văzut ”galben” pentru un fault tactic pe contraatac. Iar la prima ocazie concretă, Universitatea a lovit. Era minutul 13 când nou venitul Romanchuk a marcat cu capul din apropierea careului mic, după un corner bătut de Houri. Ucraineanul a profitat de alunecarea conaționalului său Pospielov și de devierea nefericită a lui Costache: 0-1.&nbsp; Lentă pe contre, UTA s-a ”automutilat” în minutul 16, când Baiaram a fost faultat de Benga la 15 metri, penalty-ul fiind dictat abia după analiza VAR. Marian Barbu chiar îi dăduse avertisment craioveanului pentru simulare, dar a revenit just. Baiaram a transformat de la 11 metri în minutul 20.&nbsp; Alb-roșiii au avut o reacție palidă, doar Pospielov (28) reușind să reia cu capul, mult pe lângă buturi, din 14 metri. Veșnica promisiune Ivan a oferit apoi ratarea verii, când în minutul 28, a ratat un șut, cu poarta goală!&nbsp; Jocul euforic al oaspeților a continuat. Mihnea Rădulescu (37) a șutat în bară, iar Baiaram (38) a șutat peste poartă, de la circa 20 de metri.&nbsp; Coșmar total pentru utiști, dezlănțuire letală pentru doljeni.&nbsp;<h2> Șoc total pe final!&nbsp; </h2>Pulverizați de Universitatea, arădenii au încercat să revină prin șarjele lui Alin Roman, singurul jucător care a reușit să iasă în evidență. Tehnicul mijlocaș l-a întins în minutul 49 pe Lung, cu un șut din careul mare. Dar, speranța revenirii părea să fie&nbsp;diminuată la zero după câteva zeci de secunde. Andrei Ivan și-a spălat păcatele din prima parte și a marcat pe contraatac, cu un șut în dreapta lui Iliev: 0-3.&nbsp; De-aici, jocul a decurs părea să curgă calm până spre final pentru oaspeți, cei care nu au mai forțat, la adăpostul avantajului comod. La UTA, Roman l-a mai încercat pe Lung (54, 55), de fiecare dată portarul oltean fiind la post. Baiaram (56) a mai avut un gol, anulat însă pentru ofsaid.&nbsp; Jocul s-a animat în minutul 81, când Costache a marcat dintr-un penalty dictat la o intervenție a lui Stevanovic asupra lui Țuțu. UTA-Craiova 1-3 și arădenii au început să spere într-o egalare miraculoasă când, în minutul 90+4 Pospielov a înscris din careul mare pentru 2-3. Craiovenii au arătat tot mai rău iar utiștii, impulsionați de un public care niciodată nu a încetat să îi susțină, au asediat careul oaspeților.&nbsp; Iar în minutul 13 al prelungirilor (jocul a fost întrerupt deoarece unui fan al gazdelor i s-a&nbsp;făcut rău), s-a produs minunea. Roman nu a mai ratat ținta, șutând cu sete în dreapta lui Lung: 3-3. Apoi, în ultimele secunde Universitatea a scăpat cu fața curată după o lovitură liberă bătută peste poartă tot de Roman!&nbsp; A fost genul de meci cu o evoluție halucinantă. De la extazul ofensiv al craiovenilor, la agonia acestora pe final. De la apatia arădenilor, la metamorfoza incredibilă din prelungiri. Un meci controlat aproape total de craioveni s-a încheiat cu aceștia în genunchi. Un joc care nu va fi uitat prea curând. Nici de Mihalcea, dar cu siguranță nici de Rădoi.

Meci șocant la Arad. UTA a scos un punct deși a fost condusă cu 3-0 până-n minutul 81!

UTA-Craiova 3-3. ”Bătrâna Doamnă” a întinerit pe final

INTERVIU

Maxime Sivis s-a adaptat repede în București, doar cu stilul de joc din Superliga i-a luat ceva mai mult să se obișnuiască. Dinamovistul nu știa prea multe despre România înainte să vină aici. Sivis a povestit cum și-a început cariera, ce a însemnat pentru el să joace în ”Derby de România” și cât de importanți sunt fanii care cântă meci de meci.

Motivat să câștige trofee

Andreea Cio

Superliga feminină

După un sezon intens, în care Farul Constanța a cucerit <a href="https://www.superliga.ro/articole/farul-campioana-neinvinsa-ultimul-act-al-unui-sezon-memorabil-417286d9">titlul național </a>feminin pentru a doua oară consecutiv, fundașul central Antonia Bratu își deschide sufletul pentru superliga.ro. Între amintiri din copilărie, accidentări și timp petrecut în Italia, Antonia dezvăluie ce înseamnă, pentru ea, conceptul de disciplină și cum victoria e mai mult decât un rezultat: este o lecție grea și necesară în formarea ei de sportiv și om.Am cunoscut-o pe Antonia înainte de ultimul meci din <a href="https://www.superliga.ro/articole/farul-campioana-neinvinsa-ultimul-act-al-unui-sezon-memorabil-417286d9">Superliga Feminină</a>, cu U Cluj, un meci după care fetele Ralucăi Simes au primit trofeul de campioane. Antonia nu a jucat, fiind încă în recuperare după o accidentare la călcâi. Jucătoare și în echipa națională a României, Antonia, la cei 20 de ani ai ei, mă privea sigură pe ea, pe ce poate, pe ce a învățat de la viață. „Eu sunt un pierzător care a mai încercat o dată și pentru mine titlul ăsta înseamnă mult.” L-a câștigat de două ori cu Olimpia Cluj, dar ce rămâne mai pregnant în amintire e cum l-a pierdut cu Poli Timișoara. Pentru asta și poate pentru toate momentele în care a pierdut, Antonia Bratu a ridicat trofeul într-o zi călduroasă de mai și a strigat. Tare. Să se audă în toată țara, până la Timișoara.

„Bine ai venit în lumea victoriei” scrie într-o postare la Antonia pe Instagram, o poză dintr-o carte pe care a citit-o. Am întrebat-o cum e în lumea victoriei. Și ne-a zis că nu se culcă pe o ureche, că victoria asta e doar o cărămidă pusă în casa pe care o construiește. Antonia privește victoria cu bucurie, dar și ca pe o provocare. Ca pe un semnal de alarmă că nu te poți opri aici, la borna asta. <h2 style="text-align:center;">Ștacheta se ridică mai sus, disciplina rămâne la fel, iar determinarea crește. Asta face victoria pentru Antonia.</h2> Antonia s-a născut în Râșnov, a practicat sărituri cu schiurile și a fost campioană națională la juniori. A ales fotbalul, dar a rămas cu o lecție de la sărituri: „Acum, de fiecare dată când cad, indiferent cât de tare cad, am învățat să mă ridic.” De la fotbal în echipa de băieți din Râșnov, unde juca și fratele ei, a ajuns la Olimpia Cluj, cu care a câștigat două titluri naționale, o Cupă a României și a participat și în Women's UEFA Champions League. De la Olimpia Cluj, la aproape 16 ani, a plecat la Sassuolo. „Când am ajuns în Italia, acolo m-a lovit viața cu adevărat. Am coborât cu picioarele pe pământ și m-am reeducat atât personal, cât și profesional.” S-a întors în țară la Poli Timișoara, apoi a ajuns la malul mării, la Farul Constanța, unde a petrecut momente frumoase în acest sezon: „Uite, ăsta e un lucru pe care ți-l oferă fotbalul. Viața asta de vestiar, viața din autocar. Petrecem aproape non-stop timp împreună și se formează niște legături. Asta e un lucru fain la fotbal.”Ne-a mai zis amuzată că e important ca un fotbalist sau fotbalistă să se gândească și la altceva în afară de fotbal. Deoarece învățătura nu a încurcat pe nimeni. O zice din experiența cărților citite și discuțiilor cu tatăl ei, care le-a insuflat ei și fratelui său ideea că trebuie să fii curios, să-ți placă să vezi lumea cum e ea de fapt. <h2 style="text-align:center;">Îmi place muzica din perioada interbelică, îmi plac trupele vechi, ABBA, Quincy Jones îmi place maxim,&nbsp; Phil Collins. Sunt old school. Îmi place viața pe stil vechi.</h2> Te uiți la Antonia și vezi o puștoaică de 20 de ani. Apoi o asculți și, din senin, parcă ți se deschide în fața un întreg univers. Unul în care încap toate trăirile ei. De la recunoștința pentru părinți și frate, până la emoția pierderilor cu care a luptat. Și pe care le-a îmblânzit. Departe de casă, s-a construit într-un om matur, care își respectă valorile și își cunoaște valoarea. Și tocmai de asta te miri unde încap atâtea trăiri, visuri și putere în doar 20 de ani de viață. Ce nu știm noi e că lumea victoriei e mult mai mare decât pare. Iar Antonia a găsit cheia de la poarta ei. Și o ține bine. Iar dacă te îndoiești pentru o secundă, îți zice senin: „Sunt un zid acolo, nu luăm gol.” Și o crezi pe cuvânt.

Campioana de la Farul Constanța vorbește despre lumea victoriei, sacrificiu și disciplină

Antonia Bratu: “Sunt un zid acolo, nu luăm gol”

Mihai Mateaș

A antrenat în România, în Spania, în Arabia Saudită, în Danemarca, în Polonia și apoi din nou în România. A închis, momentan, cercul, și este unul dintre puținii tehnicieni care se pot lăuda că a antrenat trei granzi din Superliga, FCSB, Universitatea Craiova și, acum, Rapid. Costel Gâlcă, recunoscut drept un monument de profesionalism și de bun simț, ne-a oferit primul interviu în calitate de tehnician al giuleștenilor, vorbindu-ne despre ce nu a funcționat la Craiova, ce a găsit la Rapid, dar și despre ce are de gând să facă în continuare alături de gruparea vișinie. – Discuție cu Costel Gâlcă, în cantonamentul Rapidului, primul cantonament cu Rapid. Ne-am grăbit așa, nici nu te-ai dezmeticit bine ca antrenor al Rapidului, dar îți mulțumim mult de tot pentru amabilitate, că ne-ai primit. Și vreau să te întreb care sunt primele impresii „în vișiniu”? – Bună ziua! Am mai spus-o, e o perioadă mai grea pentru noi. Bineînțeles, ne lipsesc jucători, sunt cinci jucători la loturi naționale, inclusiv Jambor, Ignat, Borza, Vulturar... - Grameni! - Grameni, da. - Rareș Ilie? – Da, Rareș Ilie, așa e. Dar, bineînțeles, e important pentru noi ceea ce avem cu noi la momentul actual, pentru a-i aduce la un nivel fizic și să omogenizăm echipa, să creăm relații de joc. Știu că nu e ușor pentru ei, se vede pe fețele lor, dar cu siguranță că vom avea rezultate bune după această perioadă și ne dorim să ajungem cât mai bine la începerea campionatului, pentru că e important să facem acea conexiune cu suporterii noștri. – Știu că în momentul în care își negociază Costel Gâlcă contractul, toată lumea pune accent pe clauze și pe alte discuții, dar, cunoscându-te pe tine, știu cât de important e să ai parte de condiții de antrenament, să ai parte de toate facilitățile necesare unui club pentru a pregăti performanța. Cât de mulțumit ești de ce ai găsit la Rapid din acest punct de vedere? Știut fiind faptul că e o bază în construcție încă, dar îți respectă standardele, să spunem, ce ai găsit acum? – Bineînțeles, Rapid are o infrastructură foarte bună și, cu cea nouă de la Ștefănești, eu cred că o să treacă la alt nivel și va fi mult mai bine pentru noi, pentru echipă, pentru club, pentru că e important pentru jucători să aibă un loc stabil și să ne desfășurăm activitatea de zi cu zi în același loc. Și, în urma acestui lucru, o să se vadă mult în exprimarea lor în teren, pentru că știm că echipele care își doresc performanță au un cantonament, o bază sportivă și Rapid a făcut acești pași.

– Cât de mult te-a surprins contactul din partea lui Dan Șucu, cu oferta venită de la Rapid, și cât de repede s-a derulat totul? – Îmi place să spun timpul și durata și când... Dar, într-adevăr, m-a surprins. Dar, cum am zis înainte, am venit cu mare drag și am acceptat această ofertă pentru că cred în ceea ce se poate face la Rapid. Și clubul este dispus să investească, să crească de la an la an. – După experiența Craiova, putem spune că găsim un Costel Gâlcă mai motivat chiar decât era la prima experiență în fotbalul românesc, să dovedească faptul că a fost un accident de parcurs, să-i spunem, experiența Craiova? – Hai să ne întoarcem la ce ai spus tu, de clauze, de multe lucruri. E nevoie de timp. E nevoie să poți să faci niște pași, să poți să cunoști echipa mai bine, să ai timp ca să îmbunătățești anumite poziții. Și, de aceea, poate, și când discut contractul, aceasta este o parte importantă. Nu atât pentru acei bani, ci pentru a-mi da timp să pot să valorific tot ceea ce este într-un club. Pentru că nu peste noapte vine un antrenor și poate să câștige campionatul sau să se bată la cupe europene, dar trebuie făcuți niște pași în acest sens. – După o primă evaluare, putem cuantifica în luni momentul în care echipa să se exprime la pretențiile tale? Cam în cât timp Rapidul va fi ceea ce îți dorești tu? – Eu îmi doresc de la primul meci. Știu că nu va fi ușor, dar îmi doresc de la primul meci ca Rapidul să aibă identitatea pe care ne-o dorim toți și, de aceea, de a fi o echipă ofensivă, de a-și impune jocul. Bineînțeles că nu va fi ușor și sunt echipe foarte bune în campionatul nostru, care sunt la un nivel foarte înalt, dar o să încercăm să ne impunem jocul nostru, filosofia și această mentalitate de a merge pe orice stadion pentru a câștiga meciul. – Deci discursul va fi cu Rapid favorit la orice meci? – Ne dorim. Dacă nu credem acest lucru și dacă nu facem acest lucru în teren, atunci o să gândim ca o echipă mică. De aceea, oriunde ne-am duce, trebuie să putem să ne impunem jocul, să vrem să câștigăm meciurile, pentru că numai așa poți să faci performanță.

– Ești conștient că sunt o grămadă care deja pun pariuri că... Există genul ăsta de caracterizări în fotbalul românesc: „nu-l prinde paltonul”, „nu-l prinde bluza de trening”... Mă gândesc că cel puțin un an vei sta aici. – Sunt opinii, dar de aceea spun: eu sunt aici să pot să demonstrez, eu și stafful meu, că putem face niște pași spre performanță, de a duce echipa acolo unde ne dorim. Și, mă repet, ușor nu va fi, pentru că, într-adevăr, trebuie întărite anumite poziții. Am spus și la conferință că sunt două poziții prioritare pentru mine: fundaș central și atacant. Și, bineînțeles, e important ceea ce văd în aceste două săptămâni până începe campionatul. – Ideal e să ai toți jucătorii la dispoziție în perioada asta. Nu se întâmplă des în România. Mă gândesc că vor veni pe parcurs. Ai speranță că vor veni până la finalul cantonamentului? – Eu îmi doresc să vină cel puțin doi jucători. Pentru că e important să-i avem, să-i integrăm în grup. Nu va fi ușor, pentru că poate și exigența noastră e diferită sau ideile sunt diferite de cum a fost înainte. – Asta înseamnă că discuțiile sunt angajate. Ne dorim să ajungă cât mai repede. Și mâine, dacă se poate. Vorbeai despre stilul ofensiv al Rapidului. Se suprapune cumva cu stilul tău. Îți place ca echipa să aibă mingea, să controleze jocul? – Pentru acest lucru trebuie să înțelegem: toată echipa trebuie să facă un efort unitar, să fie un efort distribuit pentru a avea un fotbal ofensiv. Numai așa se poate. Și cred că această echipă este destul de tânără și poate avea o intensitate mult mai mare, comparativ cu alte echipe. E un lucru pozitiv pentru mine, pentru ceea ce am văzut în aceste zile.

– Relația cu suporterii este una foarte importantă. S-a speculat greșit partea cu „educația” suporterilor rapidiști. Sunt sigur că nu asta ai vrut să spui. – Ei sunt mult mai... și au demonstrat că sunt generoși cu susținerea echipei, că au mers peste tot. Și ceea ce am văzut, pentru că eu n-am mai fost pe Giulești de mult timp, este că aproape tot stadionul susține echipa. Înainte era doar galeria. Acum tot stadionul e galeria. – Cred că și raportarea față de tine. Ai venit ca adversar, cu Craiova. Felul în care s-au raportat la tine acum, față de perioada în care erai jucător... – Eu ce vreau să scot în evidență e că e o atmosferă de spectacol. E, într-adevăr, al 12-lea jucător. Și înainte, poate nu, când am fost ca jucător, cânta doar galeria. Acum tot stadionul. – Te gândeai atunci, când ai venit cu Craiova în Giulești, că următorul meci îl vei juca acolo ca antrenor al Rapidului? – Da, ăsta-i fotbalul. Într-un fel sau altul, eram tot timpul... hai să zic, în această presiune. Știam de mult timp ce putea să se întâmple și depindeam mult de rezultate. Nu mai eram pe aceeași linie cu conducerea și atunci mă așteptam în orice moment. – E cumva tipic ce se întâmplă la Rapid. E de lăudat faptul că a adus un director sportiv din Italia, un om cu know-how și cu un trecut în fotbalul de cel mai înalt nivel. Spuneam că e atipică. Întâi a venit antrenorul, după a venit directorul sportiv și te-aș întreba cum crezi că va fi colaborarea cu Mauro Pederzoli și în ce măsură discuțiile, în momentul în care ai venit, știu că erau angajate deja cu el. În ce măsură știai tu de el înainte să semnezi și el de tine înainte să semneze? - Prea multe eu nu știam. Știam că o să vină un director sportiv, nu știam de unde, dar, cu siguranță, cu experiența lui, pe care o are în fotbal, o să ajute foarte mult echipa și pe mine, bineînțeles. Și la ce mă refeream înainte, de aceea spun că Rapidul vrea să crească mult mai mult în multe aspecte. A adus un director sportiv cu experiență.

– Cum l-ai găsit? Cum e colaborarea cu el? Sunt primele zile, categoric, dar... – E foarte fluentă, pentru că vine normal, e de atâta timp în fotbal și are nevoie și de informațiile mele și de ale celor din jur și e foarte fluid în sensul că vedem în aceeași direcție ceea ce ne dorim să facem la Rapid și cum vrem să arate echipa. – Deci e o viziune comună. – Da. – O viziune comună a ta cu a lui Mister, să-i spunem, Mister din partea asta administrativă, tehnica administrativă. Bănesc că nu e o barieră lingvistică, comunicarea e facilă, pentru că și tu stăpânești mai multe limbi străine. Bănesc că și el vorbește în afară de italiană... – Da, dar vorbește spaniolă foarte bine, foarte fluent. – Și vorbești și tu spaniolă, nu? - Da. Un pic.

- Apropo de limbi străine și de antrenori români, am avut ocazia să îl salut pe Edi Iordănescu în momentul în care a fost instalat la Legia Varșovia. Tot zilele trecute, Mircea Rednic instalat și el într-o țară francofonă, la Standard Liege. Cristi Chivu, mai acum câteva săptămâni pe banca Interului. Răzvan e de atâta timp la PAOK. Ai nostalgia așa a vremurilor când și Costel Gâlcă era într-un campionat puternic, la Espanyol? Școala românească de antrenori pare că din nou ne aduce în prim plan. – E un lucru care demonstrează că avem antrenori foarte, foarte buni. Și mă bucur foarte mult și pentru Cristi, și pentru Edi, și pentru domnul Rednic că activează în campionate foarte puternice. Și spune foarte mult despre școala noastră de antrenori. Și sunt capabili ca să pătrundă în aceste campionate, pentru că știți că nu e așa ușor. – Cristi cumva are același traseu sau are un traseu similar cu al tău pentru că ai jucat la Espanyol, ai lăsat urme acolo și, categoric, că a contat foarte mult în a te contacta. Eu știu, după ce câștigi multe titluri cu Rapid, peste 4-5 ani, te gândești să te întorci în campionatul spaniol? – În acest moment, mă gândesc aici. Pentru că e important pentru noi să avem o traiectorie cât mai bună, să ne atingem obiectivele. Pentru că asta ne dorim și noi, și clubul, și suporterii.

– În încheiere, te-aș întreba despre două subiecte. S-a încheiat pentru România un nou Campionat European de tineret. Foarte mulți jucători, îi numărai și tu mai devreme, a avut Rapidul acolo. În măsura în care ai avut timp să urmărești, cum ți se pare experiența României la acest turneu final? – Am văzut toate meciurile. Cel puțin primele două au fost meciuri foarte echilibrate, cu Italia și cu Spania. Dar știm că am jucat împotriva unor echipe naționale, cu jucători foarte buni, de top, care joacă în echipe de top în Europa. Am fost foarte buni. În aceste două meciuri a depins mult de unele momente de joc, pentru că, ok, putem să spunem că Spania ne-a dominat, dar tot am avut acea șansă de a marca al doilea gol și poate se schimba totul. – Eu nu mă pot abține. Înaintea meciului cu Spania, conferință de presă cu Santi, selecționerul spaniol, sunt sigur că știi. A fost un moment în care ne-am emoționat cu toții. N-am cum, în discuția cu tine, să nu-l aduc pe Didi în discuție și l-am amintit cu mare plăcere. Și nu mă pot abține să te întreb: ce ți-ar fi zis Didi când i-ai fi zis că semnezi cu Rapidul? Dacă poți să replici exact cum ți-ar fi zis, dacă poate fi spus. Facem acest exercițiu de imaginație în memoria lui. – Cu siguranță că ar fi fost printr-o glumă, pentru că e un prieten foarte, foarte bun, care cu siguranță se bucură de acolo unde e, pentru mine și pentru toți prietenii pe care îi are. – Am reușit și asta, peste timp așa. Eu cred că ți-ar fi zis ceva cu Costeluș și, mai departe, dar de acolo de unde e, cred că e și un pic rapidist de acolo, pentru tine, pentru că știu cât de mult ținea la tine și cât de mult își dorea să reușești încă de la începuturile tale, nu? – Da, sunt legate de el, de când lucra la federație. Dar a fost un sprijin pentru mine. Bineînțeles că relațiile noastre, nu trebuie să mai spun eu, erau foarte, foarte bune și era un om care îți dădea tot.

– Echipa națională mare, că tot am vorbit de federație, din păcate are șanse doar teoretice pentru calificarea de pe prima poziție. Ne e dor de un Campionat Mondial, la care tu ai reprezentat România. Tu ai fost în momentele acelea magice cu România la turnee finale de Campionat Mondial. Ne mai întoarcem în America? – Toți ne dorim. Toți ne dorim să ne întoarcem, fie că e la baraj, fie că e de pe primul loc. Dar ne dorim acest lucru, pentru că am văzut exprimarea lor după un Campionat European și încrederea lor. Și atunci avem nevoie de aceste calificări.

Costel Gâlcă, recunoscut drept un monument de profesionalism și de bun simț, ne-a oferit primul interviu în calitate de tehnician al giuleștenilor

„Am venit cu drag la Rapid, pentru că cred în ce se poate face aici”

Nu e deloc greu să îți dai seama, după câteva momente petrecute la un antrenament al unei echipe de fotbal, fie ea și de primă ligă, cine e responsabil cu glumele, cu voia bună, cu destinderea atmosferei. Din perspectiva asta, Elvir Kolic pare de-o viață la Rapid. Bosniacul are un „brate” (apelativ tradus simplu cu „frate”) pentru oricine, așa că acceptă la fel de binedispus și provocarea noastră de a vorbi despre primele impresii ale cantonamentului din Slovenia, dar nu numai. - Ești cu multă voie bună, Elvir. Antrenamentul te face să fii așa? - Eu sunt mereu așa, dar și antrenamentele sunt bune. Am început bine o perioadă grea prin definiție. Cea de acumulări. Dar sper să o ținem până ultima zi tot așa și să intrăm cu dreptul în campionat. - Sunt curios dacă ții o evidență. A cantonamentelor, mă refer. Le-ai numărat? Ai putea spune al câtelea e? - Ooo. Multe au fost. Le-am pierdut șirul. Dar e primul meu cantonament cu Rapid. Sunt fericit. Vreau să mă descurc cât mai bine. Să ajut anul acesta mai mult decât sezonul trecut și sper să avem și mai mult noroc și să fie mai bine. - La voi la jucători e ca la antrenori? Pentru că antrenorii care preiau echipe din mers spun mereu că e important să fie de la început, să facă pregătirea etc. Tu cum percepi? De exemplu, la Rapid ai venit în plin campionat. Acum, cu stagiul ăsta, vom vedea o altă versiune a ta? - Cu siguranță. A fost puțin mai greu, pentru că am venit direct la meci, cum se spune, am venit cu o zi înainte de meci și am și intrat. Dar eu zic că am reușit să mă integrez cât de repede s-a putut. Dar, cum am spus, și pentru antrenor și pentru jucător, e mai ușor, mai simplu, să începi de la zero, cum se spune, să faci un stagiu de pregătire într-un cantonament, așa cum e acum, de exemplu. Să treci prin toate, să înțelegi mai mult de la antrenor, ce dorește de la tine. Să te înțelegi mai mult cu baietți, să se formeze relații de joc... Sper că sezonul acesta o să fie mai bine și o să am un sezon reușit. - Am văzut o versiune a lui Kolic la primul impact cu campionatul nostru și o alta, după accidentare. Te vom vedea după cantonamentul ăsta apropiat de randamentul din primul sezon? - Îți dai seama cât de mult îmi doresc asta. Se știe deja că am avut câteva accidentări grave și perioade foarte grele. Dar, cum am spus de fiecare dată, cel mai important lucru pentru mine e că am reușit să le depășesc pe toate. Normal că e greu și erau perioade destul de lungi și, cum se spune, cât ai stat accidentat, de atâta timp ai nevoie să treacă pentru a-ți reveni. La mine s-au și adunat multe. Sper să nu mai am parte de așa ceva. Nici eu și nici colegii mei. Să fim sănătoși cu toții, pentru că sezonul ăsta și eu am așteptări mari. Și de la mine, și de la toți. - Ai un număr de goluri pe care ți l-ai propus? - Multe, multe în sezonul ăsta și sper să reușesc.

- Ce-i mai greu într-o astfel de perioadă de accidentare, partea mentală sau cea fizică? - Da, da, e dificil mental. E foarte greu, știu și de la restul jucătorilor care au fost accidentați, dar important e cum a fost pentru mine, experiența mea. M-am concentrat să mă recuperez. Și acum mă simt chiar foarte bine. Am început pregătirea de la zero, sănătos, și sper să nu mai am nicio accidentare și să fiu cea mai bună versiune a mea.. - La rece, trecerea de la Craiova la Rapid, plus zvonurile de atunci cu FCSB. Cum vezi retrospectiv toată perioada aceea? - Da, și pentru mine s-au întâmplat toate foarte repede, că s-a vorbit despre FCSB și, într-un moment, s-a schimbat tot și am ajuns la Rapid. Dar, sincer să vă spun, nu știu detalii, cum și ce. Am vorbit cu domnul Rotaru și a decis cu conducerea de la Rapid să vin aici. Simplu. Atât e cât știu eu. - Dar, la cât de bine te-ai integrat, pari împăcat cu decizia de a veni aici. - Pentru mine, cred că a fost cea mai bună decizie. Aici, când am venit, e o atmosfera bună, suporteri buni, jucători extraordinari, calitatea mare, e ușor să te integrezi repede cu astfel de coechipieri. Sunt ajutat și de conducere, de antrenori și de toți, Și acum depinde doar de mine. - Apropo de antrenori, care a fost prima reacție în momentul în care ai auzit că va fi Costel Gâlcă din nou antrenorul tău? - Îl cunosc pe Costel de la Craiova. Cunosc metodele lui de antrenament… E un antrenor bun, un antrenor serios. Aveam nevoie de așa ceva, să fim mai serioși, mai concentrați. Am început cantonamentul foarte bine, Îi doresc multă baftă și să avem succes în campionat. - Perspectiva asta, de a lucra cu un director sportiv care vine din fotbalul mare, cel mai mare, cum e Mauro Pederzoli, bănuiesc că e una foarte ok și pentru un fotbalist. Adică îți spune nivelul la care vrea să ajungă clubul, cumva, nu? - Da, da, cu siguranță. Cu cât mai multă lume din fotbal care se pricepe, cu atât e mai ușor și pentru noi și pentru antrenori și pentru toți. Sper și pentru el să fie totul cum trebuie. Îi doresc multă baftă, să fie inspirat și să aducă jucători de valoare, pentru că e important să fie calitate și concurență.

Atacantul Rapidului, Elvir Kolic, e hotărât să aibă un sezon memorabil, pentru că spune că s-a integrat perfect la gruparea giuleșteană și se simte excelent din punct de vedere fizic

Loc	Club	MJ	DG	P
1	UCJ FC Universitatea Cluj	1	3	3
2	RAP FC Rapid București	1	2	3
3	CFR CFR Cluj	1	1	3
4	UTA UTA Arad	1	0	1
4	UCV Universitatea Craiova	1	0	1
6	DIN Dinamo București	1	0	1
6	FKCS FK Csikszereda	1	0	1
8	FAR FC Farul Constanța	1	0	1
8	FCB FC Botoșani	1	0	1
8	FCSB FCSB	1	0	1
8	FCH AFC Hermannstadt	1	0	1
12	OTE Oțelul Galați	1	0	1
12	FCP Petrolul Ploiești	1	0	1
14	SLO Unirea Slobozia	1	-1	0
15	FCA FC Argeș	1	-2	0
16	MGB Metaloglobus	1	-3	0

superliga 2025

Fotbal

vineri 11 iulie

sâmbătă 12 iulie

duminică 13 iulie

luni 14 iulie