FC Universitatea Cluj

FC Rapid București

Superbet Arena Giulești

CFR Cluj

FCSB

Arena Națională

Universitatea Craiova

Dinamo București

Stadionul Arcul de Triumf

Unirea Slobozia

Oțelul Galați

Stadionul Oțelul

Sepsi OSK

UTA Arad

Stadionul Francisc Neuman

AFC Hermannstadt

FC Farul Constanța

Stadionul Central Ovidiu

FC Botoșani

Poli Iași

Stadionul Emil Alexandrescu

Gloria Buzău

Petrolul Ploiești

Stadionul Ilie Oană

Superliga 24/25

GLORIA BUZĂU

AFC UNIREA 04 SLOBOZIA

Petrolul

Hermannstadt

Farul Constanța

Rapid București

U.Cluj

Sepsi

Botoșani

Andreea Cio

INTERVIU

Când vorbești cu Laurențiu Popescu, nu simți că ai în față un fotbalist cu 3060 de minute în picioare sezonul ăsta. Simți că stai de vorbă cu un oltean așezat, crescut la Filiași, care îți spune simplu: „Îmi spun în cap să fiu calm. Atât.” E portarul Universității Craiova, un jucător fidel clubului, cu <a href="https://www.superliga.ro/jucatori/popescu-laurentiu-iulian-543767f1">34 de meciuri,</a> <a href="https://www.superliga.ro/jucatori/popescu-laurentiu-iulian-543767f1">93 de parade</a> și <a href="https://www.superliga.ro/jucatori/popescu-laurentiu-iulian-543767f1">11 meciuri</a> fără gol primit. Și cu un rol tot mai important într-o echipă care visează la titlul de campioană în Superliga. <h3> „O nebunie, pur și simplu” </h3> L-ai putea întreba ce simte când apără un penalty decisiv și ți-ar răspunde sincer: „E o nebunie, pur și simplu.” Exact asta s-a întâmplat când a dus Craiova în Conference League, cu două intervenții la 11 metri. Nu joacă poker psihologic cu adversarii, nu încearcă să-i intimideze. Îi studiază dinainte și apoi merge pe instinct. „De asta e așa frumos fotbalul. Faci ce simți.” Într-o lume în care totul pare calculat, Laurențiu rămâne fidel nebuniei de moment. La el, totul e la secundă.

<h3>„Nu mi-a fost niciodată frică să greșesc” </h3> De acolo, din poartă, vede totul. Inclusiv greșelile. Dar nu fuge de ele. „Când greșești, te simți foarte vinovat. Dar, ca portar, simți o nebunie. Atunci nu simți că totul se bazează pe tine. Totuși e un sport de echipă și, chiar dacă ai greșit, ai timp ca echipă să repari. Pentru că fotbalul greșeala așteaptă.” Spune că se analizează constant, dar nu se blochează în vinovăție. Are o rutină clară, o rugăciune, o atingere a barei înainte de meci, și apoi... liniște. Sau câtă liniște poți avea când în spatele tău stă o peluză întreagă care cântă. „Mai ales când jucăm acasă și sunt în spatele meu, mă simt mult mai bine.”

<h3>„Vreau să fiu ținut minte pentru trofee” </h3> În copilărie, nu dădea goluri, așa că s-a dus în poartă. Idolul? Casillas. Clubul care l-a crescut? Universitatea. Visul? Să câștige titlul cu echipa orașului. „Dacă se poate să fiu ținut minte ca omul care a calificat Craiova într-o grupă europeană sau care a câștigat campionatul, ar fi ceva și pentru mine, personal.” Ce a învățat din poartă? Răbdarea. Iar acum, la 28 de ani, e pregătit pentru finalul sezonului: cu spirit, instinct și o dorință simplă: „Suporterii să fie alături de noi la fiecare meci, și acasă, și în deplasare, și împreună să câștigăm campionatul anul acesta. ” Universitatea Craiova luptă pentru titlu în Superliga, iar Laurențiu Popescu e pregătit să fie stâlpul din spatele visului alb-albastru.

Portarul Universității Craiova are un sezon solid în Superliga, cu peste 90 de parade și 11 meciuri fără gol primit.

Laurențiu Popescu: „La penalty, faci ce simți. De asta e așa frumos fotbalul”

Există jucători ca Alin Fică. După ce se fluieră finalul meciului, ei rămân în memorie prin jocul de pe teren și prin felul în care povestesc despre fotbal. Cu modestia unui băiat crescut frumos, cu emoția unui copil care își amintește fiecare pas și cu determinarea unui om care simte că locul lui e acolo, pe teren, între colegii care i-au devenit familie. La doar 23 de ani, cu 29 de meciuri jucate în acest sezon de Superliga, <a href="https://www.superliga.ro/jucatori/fica-alin-razvan-8213372d">2 goluri și 2 assist-uri</a>, mijlocașul CFR-ului e un exemplu de muncă și dedicare.Ne-am întâlnit în Cluj, în sala de conferințe a stadionului Dr. Constantin Rădulescu, înainte de unul dintre antrenamentele conduse de antrenorul său, Dan Petrescu. Punctual, cu energie luminoasă și entuziasm în zâmbet, Alin s-a așezat pe scaun, fără să se arate deranjat de luminile montate special pentru interviu. E obișnuit și cu ce presupune fotbalul după ce se încheie partida și pare că poate vorbi oricând despre ceea ce iubește: familia și cel mai frumos joc. Hai să-l cunoaștem pe Fică, omul din spatele fotbalistului.&nbsp;

<h3>Ghetele și copilul care n-a mai vrut să le dea jos</h3> „Nu-mi amintesc sigur prima pereche de ghete de fotbal”, recunoaște Alin, zâmbind. Dar ceea ce își amintește e de ajuns să-i lumineze fața: „Dar îmi amintesc un episod în care tatăl a venit de la muncă și mi-a adus o pereche de ghete. Știu că am sărit instant în brațele lui, ghetele au rămas pe dinafară. După câteva minute mi-am dat seama ce cadou mi-a adus, le-am pus în picioare și de atunci nu le-am mai dat jos.” Avea 8 sau 9 ani. Și poate că acela a fost primul pas real pe drumul pe care merge și azi.

<h3>Începutul unui vis</h3> Dacă ar putea să retrăiască un moment din copilărie, mijlocașul CFR-ului ar alege ziua în care a început școala. Dar în inimă, 2013 rămâne anul care l-a validat. „Am câștigat Cupa Hagi Danone cu echipa la care jucam. Am fost desemnat cel mai bun jucător, iar trofeul mi-a fost înmânat chiar de Gică Hagi.” Dar mai exista un trofeu, unul care nu poate fi măsurat în cuvinte: mândria părinților. Cu acest palmares bogat, micul Alin se hotăra atunci că asta e calea care îl va face fericit. „Cred că atunci am zis pentru prima dată: da, ăsta e drumul meu.” Pentru Fică, fotbalul nu e despre presiune, ci despre plăcere. „Pentru mine nu este ca și cum oamenii ar merge la job de dimineața de la 8 până la 4 sau la 6. Eu fac ce-mi place și asta este o plăcere.” Poate tocmai de aceea îl vezi zâmbind des pe teren, pentru că joacă din convingere. Nu și-a ales fotbalul ca pe un plan B. A fost mereu drumul principal.

<h3>Primul gol și sunetul care nu se uită</h3> Dacă îți imaginezi că un jucător își amintește perfect primul gol, te înșeli. „Nici nu-mi amintesc, sincer, la câte emoții am avut. Nu-mi mai amintesc nimic, decât… după ce s-a terminat meciul mi-au mai venit câteva amintiri în memorie. Dar pe moment nu mai știu. Știu doar că am șutat la poartă și am auzit oamenii țipând, sunetul tribunelor.” Era împotriva Rapidului, în <a href="https://www.superliga.ro/meci/superliga-24-25-regular-cfr-rap?sectiune=cronica">etapa 17 a sezonului regular</a>.&nbsp;„Ceva de nedescris. Am și jucat la Rapid și pentru mine a fost și un pic de presiune, dar și o motivație în plus, că am jucat contra lor.” După meci, mama plângea. Tata făcea naveta emoțională între consolare și felicitări. Alin își făcea din nou familia fericită. <h3>Golul pentru mama </h3> Apoi a marcat contra lui Dinamo, <a href="https://www.superliga.ro/meci/superliga-24-25-play-off-cfr-din?sectiune=cronica">în primul meci din Play-Off</a>.&nbsp;Era ziua mamei. „Am dat gol pentru ea.” Întrebat ce a primit mai valoros de la ea, răspunde cu emoție: „Înțelepciunea și iubirea ei.” Așteaptă momentul în care să le poată întoarce toate acestea părinților săi. Uită poate că i-a făcut deja fericiți de atâtea ori, de la prima pereche de ghete până azi. <h3>Tata, care te face mai bun </h3> Alin nu fuge de critici. Le analizează. Le înțelege. „Cel mai mare critic al meu e tata. După fiecare meci îmi zice ce am făcut bine și ce nu, dar într-un mod în care pot înțelege și corecta.” În momentele grele, se uită în jur. „Mă uit în jurul meu, văd colegii și știu ce caractere am lângă mine.” Iar asta e pansamentul pentru orice gol primit sau înfrângere resimțită.

<h3>Liniștea din Cluj </h3> Viața unui fotbalist nu înseamnă doar antrenamente. Înseamnă grijă pentru corp. „Și înainte și după fiecare antrenament merg la sală, lucrez, stretching, parte superioară, parte inferioară. Merg la refacere, mâncare și odihnă.” Știe că trebuie să aibă grijă de corpul lui pentru performanța din teren. Dar își permite și un răsfăț. Dacă te întrebi care e plăcerea lui vinovată… „Pizza cu Nutella. Am găsit aici în Cluj un restaurant și mă mai abonez la câteva comenzi.” Dar în Cluj nu a găsit doar pizza bună, ci și sentimentul de acasă. „E a doua casă a mea. Mă relaxez în parc sau în centru, cu prietena și prietenii.” <h3>Mentalitatea de campion și ADN-ul CFR-ului </h3> „Pentru mine, mentalitatea este punctul cheie. Cred că dacă ești pregătit mental mai bine decât fizic, poți să faci lucruri bune.” Vizualizează faze. Se gândește la colegi. La echipă. „Mă gândesc la anumite faze din joc, ce aș face.” De la Deac și Camora învață zilnic. „Sunt aici coleg cu ei de patru ani și în fiecare zi încerc să fur ceva de la ei.” Spune că poartă cu mândrie tricoul și se vede în privirea lui că nu-s doar cuvinte. A învățat din mentalitatea clubului că nu trebuie să renunțe niciodată și că trebuie să stea cu fruntea sus. Spune că CFR are ADN de campioană. Are 2 titluri cu echipa. Clar mândria nu e doar un cuvânt pe care-l rostește.„Cred că spiritul echipei e principalul nostru atu.” Provocarea cea mai mare? „Să câștigăm cele două trofee puse în joc.” Tot ce își mai dorește e să-și ajute echipa în această luptă. Și știm că nu va renunța niciodată, pentru că asta e lecția cea mai prețioasă pe care mi-a zis că a primit-o de la fotbal. Când îi vezi sinceritatea cu care crede în visul lui, în drumul lui și în familia pe care o are în jurul său, pe teren și în tribune, nu poți decât să-ți dorești să fii ca Fică.&nbsp; Alin nu e doar un mijlocaș muncitor și tehnic, e un tânăr care poartă cu el fiecare vorbă a tatălui, fiecare lacrimă a mamei și fiecare bucurie pe care fotbalul i-a oferit-o. Nu se laudă. Nu strigă. Doar joacă și visează. Iar când CFR are nevoie de spirit, Fică răspunde cu tot ce are. Pentru că, vorba lui: „Noi vom da totul pe teren și la final să ne bucurăm cu toții.”

Atunci când fotbalul se joacă din suflet. Alin vorbește despre primul său gol, sfaturile părinților și spiritul CFR-ului, care i-a devenit ADN.

Alin Fică: „Știu doar că am șutat la poartă și am auzit oamenii țipând”

Ionuț Tătaru

Meciul de fotbal din data de 04 Aprilie 2025 dintre Petrolul si SEPSI, in cadrul Sezonului Play-out al Etapei 3 din Superliga Romaniei, sezon 2024-2025, meci incheiat cu scorul 2 - 1, jucat pe Stadionul Ilie Oana din Ploiesti.

ANALIZĂ

Unul dintre cei mai longevivi fotbaliști din istoria României s-a retras din activitate în 2008, când s-a despărțit de Universitatea Cluj, unde era antrenor-jucător și a semnat cu FCSB. Cariera “Neamțului” a debutat spectaculos, pentru că în 2009 fostul mijlocaș al Generației de Aur a semnat cu Oțelul Galați, cu care a reușit una dintre cele mai mari surprize din ultimele decenii, după ce a reușit să câștige campionatul și Supercupa României. A fost momentul ideal de care Dorinel avea nevoie pentru a pune bazele unei cariere, care se anunța de mare succes. După experiența de la Oțelul Galați, Dorinel a făcut pasul spre Dinamo, dar a rezistat doar o lună, din noiembrie, până la Crăciun, în 2012, când a fost demis. A fost momentul în care acesta a decis să urmeze drumul Rusiei sau al Azerbaidjanului, unde a antrenat echipe ca Mordovia, Kuban Krasnodar sau FK Gabala. Rezultatele antrenorului nu mai convingeau, iar Munteanu nu a rezistat 20 de meciuri la niciuna dintre echipele menționate mai sus. Pe plan personal, acesta avea mari probleme, așa cum avea să recunoască în interviurile acordate cu doar câteva luni în urmă. Dușmanul care își făcuse loc în viața sa, alcoolul, l-a îndepărtat de toate planurile pe care le avea, probabil, atunci când și-a agățat ghetele în cui. După ce a antrenat-o și pe Astra Giurgiu pentru zece meciuri, în 2015, Dorinel Munteanu a dispărut de pe radar. Era momentul în care criza sa se adâncise profund, lumea fotbalului știa de problemele cu care acesta se confruntă și nimeni nu mai era dispus să parieze pe jucătorul cu cele mai multe selecții la prima reprezentativă. Au fost cinci ani de chin, în care antrenorul a mai avut doar o experiență scurtă la Concordia Chiajna, în rest rămânând conectat la marea sa dragoste prin proiecte legate de Reșița, oraș aflat la doar câțiva kilometri de comuna natală, Grădinari.

Din vara lui 2021, Dorinel a revenit în prim plan la Oțelul Galați, echipa cu care a cucerit singurele trofee din cariera sa de antrenor. Au urmat 108 meciuri pe banca dunărenilor, cu 41 de victorii, 38 de egaluri și 29 de înfrângeri. După un proiect bine pus la punct, acesta a reușit să promoveze cu Oțelul în Superliga, în 2023, iar momentul a fost unul care l-a copleșit, izbucnind în lacrimi și fugind spre vestiare imediat după ce promovarea a devenit o certitudine. Apoi, în primul sezon de la revenirea pe prima scenă a fotbalului românesc, Oțelul a terminat pe locul 11, iar “Neamțul” avea speranțe mari pentru sezonul în curs. A plecat ca din pușcă, iar după primele patru etape formația sa se afla pe prima poziție a clasamentului, loc pe care nu mai fusese de mai bine de 14 ani. Oamenii din fotbal glumeau pe seama metodelor de pregătire de la Galați, jucătorii alergând enorm în perioada de cantonamente prin munții din România, o explicație fiind și fondurile puține de la Oțelul. După ce, pe 30 august 2024, Dorinel a învins-o chiar pe Sepsi, formație pe care o antrenează azi, pentru gălățeni a urmat o perioadă de coșmar. 17 meciuri, în care echipa a reușit doar 2 victorii, 7 egaluri și 8 înfrângeri. Un „palmares” care i-a fost fatal antrenorului, care a recunoscut că a trecut printr-un stres de nedescris și prin certuri interminabile la formația dunăreană în ultima perioadă petrecută acolo, din cauza problemelor financiare, lăsând să se înțeleagă că a fost o eliberare faptul că aventura sa acolo s-a încheiat.

Experiența la echipa de la Sfântu Gheorghe a început stângaci, pentru că încă de la conferința de presă de prezentare, tehnicianul a fost pus într-o situație delicată de patron: „Vă corectez din start, ca să știe lumea. Antrenorul trebuie să spune (!) exact numele echipei. Se citește Șepși Oeșca. Puțin mai greu, dar nu imposibil”.

https://www.youtube.com/watch?v=5Ql6-uqUvcY

“Nu e nicio problemă. Avem timp să ne obișnuim”, a fost răspunsul stingher al lui Dorinel Munteanu, care se înțelesese să semneze din vară cu formația din Sfântu Gheorghe, dar momentul a fost grăbit de rezultatele slabe ale echipei. „Avem timp să ne obișnuim...”, o replică la care cu siguranță Laszlo Dioszegi se gândește serios acum. Oare cât timp i se va mai acorda tehnicianului, în condițiile în care primele trei partide au fost o dezamăgire cruntă. „Șepși Oeșca” a pierdut pe bandă rulantă cu Hermannstadt, Petrolul și Farul, încasând 7 goluri în trei meciuri. Ultima confruntare a fost una de coșmar, pentru că echipa din Covasna a încasat 4 goluri într-o repriză de la Farul, iar finalul meciului l-a găsit descumpănit pe tehnicianul echipei, cu privirea pierdută spre gazon. Deși echipa se afla pe prima poziție, la intrarea în play-out, la Sfântu Gheorghe a început acum să se vorbească despre retrogradare, după ce covăsnenii au ajuns antepenultimii. Iar “Neamțul” a tras un semnal de alarmă, care rămâne de văzut cum va fi interpretat: „De când am venit la această echipă nu s-au căutat adevăratele probleme, care sunt în vestiar. S-a mers spre alte lucruri, ceea ce este greșit, având în vedere situația de acum. Este o situație mult mai dificilă decât confortul care a existat în ultimii ani la Sepsi și sper să treacă cu bine această perioadă. Mai sunt cinci etape și trebuie să facem tot posibilul ca această echipă să se salveze”. Ajuns acum la 56 de ani, poate mai mult ca niciodată, tehnicianul are nevoie de stabilitate, pentru a nu intra din nou într-o spirală în care să nici nu prindă rădăcini pe banca echipelor pe care le antrenează.

Antrenorul celor de la Sepsi se află într-un moment foarte delicat în carieră, la doar doi ani după ce a revenit în prim planul fotbalului românesc

Momentul cheie al lui Dorinel

CRONICĂ

FCSB și-a păstrat primul loc, iar CFR Cluj și Universitatea Craiova au rămas la rândul lor pe 2, respectiv 3, la finalul etapei care i-a adus primul succes lui Dinamo în play-off. În play-out, Hermannstadt e în continuare lider, însă poziția îi e amenințată de revirimentul Oțelului.

https://www.facebook.com/lpf.ro/posts/pfbid02JJe3n5e9anAKqYafqX4UsD6w64hu5S1bQ8i6xboVA9epZxxWT9Y1tMCG5Ysxwwwgl

Universitatea Cluj 2-4 Dinamo București Recital dat de Dinamo la Cluj, unde ”Câinii” s-au descătușat și au luat primele puncte din play-off, în timp ce trupa lui Sabău este pedepsită într-o manieră deloc caracteristică pentru o echipă care s-a apărat destul de structurat și disciplinat în acest sezon. Pare că momentul este prea mare pentru Universitatea, iar alb-roșiii au profitat pentru a sparge gheața și a obține meritat o victorie care aduce liniște. JUCĂTORI CHEIE Vladislav Blănuță (Universitatea Cluj) - A înscris la singura centrare bună pe care a primit-o și a pus presiune mare pe Opruț și Mărginean, care nu sunt fundași centrali de meserie. Cu serviciu mai bun, putea înscrie și el o dublă. Stipe Perica (Dinamo București) - Atacant central clasic, de gura porții. Putea reuși un hat-trick, dacă Simion nu ajungea primul la acel autogol, fiindcă era, din nou, gata să împingă mingea în poartă din câțiva metri. Modul în care e deplasează în careu îi aduce foarte multe ocazii.

Universitatea Craiova 0-0 FCSB Un meci extrem de intens, încins, agresiv, cu multe faulturi și faze dure în prima repriză. În a doua parte, am avut parte și de multe ocazii mari de gol, însă fără succes. FCSB a părut surprinsă de pressingul Craiovei și de dorința oltenilor de a domina, scăpând totuși neînvinsă de pe ”Oblemenco”. JUCĂTORI CHEIE Alexandru Mitriță (Universitatea Craiova) - Playmaker-ul Craiovei putea să aducă victoria la fazele în care l-a pus în valoare pe Carlos Mora în flancul drept, spre finalul meciului, dar sud-americanul nu a putut finaliza niciuna din ele. Ștefan Târnovanu (FCSB) - Portarul campioanei en-titre a făcut un meci mare. 8 parade și ieșiri foarte bune pe centrări în majoritatea fazelor periculoase. A salvat echipa de la primirea unui gol de mai multe ori. CFR Cluj 1-1 Rapid București CFR nu a mai reușit să tranșeze meciul precum a făcut-o în compania Universității Craiova și s-a văzut egalată în a doua repriză de o echipă de viteză, de tranziție, care a profitat de relaxarea adversarului și care putea chiar să câștige la una dintre ultimele faze ale meciului, prin Christensen. JUCĂTORI CHEIE Simao Rocha (CFR Cluj) - Neobosit, mereu prezent unde este nevoie de el, cu o contribuție enormă pe ambele faze. E extrem de inspirat în atac, unul dintre cei mai buni fundași laterali pe faza ofensivă din acest sezon. Franz Stolz (Rapid București) - Austriacul venit de la Genoa continuă să șteargă cu buretele prima impresie din meciul cu FCSB și leagă al doilea meci foarte bun în tricoul Rapidului, fiind decisiv în multe intervenții. Siguranța pe care o oferă se apropie, în unele momente, de ceea ce oferea Siegrist.

Gloria Buzău 0-1 Poli Iași Poli lasă în spatele ei barajul de promovare-retrogradare cu o victorie la Buzău, care revine astfel pe ultima poziție a clasamentului, la 5 puncte de prima echipă de la baraj, Sepsi OSK. În acest ritm, Miriuță poate salva echipa fără nevoia de o dublă manșă la finalul lunii următoare și să îndeplinească obiectivul propus. JUCĂTORI CHEIE David Lazar (Gloria Buzău) - Efort bun pentru Lazar, ieșenii având ocaziile mai mari în meci, dar înaltul portar al Gloriei a fost la post de fiecare dată. 6 parade pentru jucătorul care aparține de Universitatea Craiova Umar Mohammed (Poli Iași) - L-a dominat pe Brobbey în meci și nu i-a mai permis să domine careul precum a făcut-o în atâtea meciuri de la întoarcerea în România dinspre Orient. La doar 22 ani, Poli pare să fi făcut o afacere excelentă cu el. FC Hermannstadt 1-1 Petrolul Ploiești Un meci dominat de gazde, în care Petrolul a marcat în prima repriză și s-a retras sub umbrela avantajului minim, dar în care Ianis Stoica a avut ultimul cuvânt de spus, cu o execuție magistrală în prelungiri. Ambele echipe rămân în top 3 din play-out, despărțite de un singur punct. JUCĂTORI CHEIE Ianis Stoica (FC Hermannstadt) - Gol de autor din flancul stâng, a pus mingea unde Bălbărău nu putea să ajungă nici cu 10 centimetri în plus și a adus un punct important pentru sibieni, la finalul unui meci pe care nu meritau să-l piardă.

https://www.facebook.com/lpf.ro/videos/1012220690375664

Gheorghe Grozav (Petrolul Ploiești) - Căpitanul ploieștenilor a înscris cu o execuție de finețe și a reușit să creeze pericol de fiecare dată când a scăpat în poziții bune. L-a dominat fizic și tehnic pe Nana Antwi. Sepsi OSK 1-4 Farul Constanța Coșmarul continuă pentru Dorinel Munteanu la cârma lui Sepsi OSK, care reface moralul Farului Constanța chiar în fața propriilor suporteri. Ceva se întâmplă la echipa din Sf. Gheorghe, iar Hagi și formația lui au profitat din plin de un adversar care pare la pământ în acest play-out. JUCĂTORI CHEIE Dimitri Oberlin (Sepsi OSK) - Pare singurul jucător pe care Sepsi OSK se poate baza meci la meci, indiferent de rezultat. Se zbate, aleargă enorm și se vede experiența de la Basel, Salzburg și toate celelalte campionate puternice în care a jucat. Denis Alibec (Farul Constanța) - Gol și două pase decisive pentru veteranul Farului, care ajunge la 17 contribuții ofensive în acest sezon. Nu dă semne de îmbătrânire în meciurile în care este în asemenea formă. Unirea Slobozia 2-1 UTA Arad În sfârșit, seria negativă a Unirii Slobozia s-a încheiat și Mihalcea obține trei puncte mari în dauna lui Mircea Rednic, foarte nervos la finalul meciului. UTA este cameleonul Superligii, neștiind ce poți obține de la această echipă de la un meci la altul. Unirea a meritat victoria pentru cum a jucat împotriva Farului și Petrolului. JUCĂTORI CHEIE Jakub Vojtus (Unirea Slobozia) - A deblocat tabela cu un super gol ca în zilele bune, la vinclu, care l-a bătut pe Iliev fără drept de apel. Este un atacant care are calitate, însă trebuie să ajungă mai des în acele poziții pentru a și le pune în valoare. Paul-Jose Mpoku (UTA Arad) - Gol din penalty pentru Mpoku, care este încă un jucător de tipologia lui Oberlin, trecut pe la echipe precum Tottenham, Standard Liege, Cagliari sau Chievo Verona, lucru care se vede în jocul său. FC Botoșani 0-1 Oțelul Galați Un cartonaș roșu al lui Aldair a încurcat toate planurile pentru echipa lui Grozavu, care se vede învinsă pentru a doua oară consecutiv. Balint este la 9 puncte din 9 posibile pe banca Oțelului și se întrevede salvarea directă la Galați, în ciuda problemelor financiare care apăsau pe umerii echipei. JUCĂTORI CHEIE Adams Friday (FC Botoșani) - Va fi curtat de echipe mai mari din campionat cu siguranță. Viteză extraordinară, forță fizică foarte bună pentru un fundaș relativ scund și capacitatea de a acoperi o zonă foarte mare de teren. Samuel Teles (Oțelul Galați) - A marcat golul victoriei și a dominat mijlocul terenului alături de Zivulic, conservând avantajul pentru echipa sa. În jucători precum el, Maciel, Zivulic sau Stevanovic, Oțelul a rămas cu un nucleu bun care poate salva echipa fără probleme.

https://www.facebook.com/lpf.ro/posts/pfbid02LKGxcXhT5jKyb44oSv16aXh63JHRDrELTCEjeLWWzvjiUJV6aTvfJ4xAJspYt4Yol

Echilibrul se menține în Superliga, iar diferențele din clasament rămân mici. Minime chiar, în multe cazuri. Mai ales în play-out, situația este foarte fluidă

Situație neschimbată la vârf, după etapa a patra din play-off/play-out

CFR Cluj și Rapid București au disputat un meci intens, cu ocazii mari la ambele porți, un gol anulat și intervenții magistrale ale ambilor goalkeeperi. CFR, pas spre titlu sau iluzie? CFR Cluj avea șansa de a urca în vârful clasamentului și să profite de pasul greșit făcut de FCSB la Craiova, duminică seară. Miza meciului era mare, însă ardelenii aveau în față o echipă foarte grea, dificil de desfăcut și care are un lot ce se poate confrunta sub semnul echilibrului cu orice adversar din acest play-off. Asta chiar dacă giuleștenii au avut parte de un sezon lipsit de consistență și continuitate la nivelul băncii tehnice și al primului 11. VAR, ocazii uriașe și un meci de senzație Partida a început cu CFR în ofensivă, iar în minutul 8, Simao Rocha a fost aproape de deschiderea scorului, după o preluare pe piept și un șut cu exteriorul, respins în corner de Stolz. Un minut mai târziu, a venit golul: Korenica a executat perfect un corner, iar Bolgado s-a desprins de Ciobotariu și a trimis imparabil cu capul pentru 1-0. O lovitură rapidă pentru gazde, care păreau să aibă meciul sub control.

În minutul 10, Kamara a scăpat singur cu portarul, după o nouă eroare a lui Ciobotariu, dar a finalizat lamentabil, cu un șut moale, direct în brațele lui Stolz. Pe final de repriză, Rapid a echilibrat jocul, iar în minutul 43 a fost foarte aproape de egalare. Alexandru Dobre a trimis o pasă genială care a rupt apărarea clujeană, iar Onea a scăpat singur cu portarul, însă Hindrich a avut o intervenție salvatoare cu piciorul, menținând avantajul minim al gazdelor până la pauză. După pauză, Rapid a ieșit mai bine de la cabine. În minutul 52, Petrila s-a demarcat perfect, a preluat pe piept și a întors mingea către Kait, care a venit lansat din linia a doua și a finalizat simplu, din poziție de unu la unu cu Hindrich. O fază foarte frumoasă, lucrată colectiv de Rapid și care s-a finalizat cu un gol simplu, dintr-o poziție foarte bună.

Momentul cheie al meciului a venit în minutul 70. Kait a fost implicat din nou, pătrunzând în careul advers, unde Djokovic a părut că îl împiedică. Florin Andrei părea pregătit să fluiere și să-i acorde al doilea galben rapidistului, pentru simulare, însă a fost chemat la VAR. După mai multe reluări și măsurarea liniilor de offside, s-a decis că faza a fost influențată de o poziție de afară din joc în construcție. Posibilul penalty s-a evaporat, cartonașul galben a rămas în buzunar și Kait a rămas pe teren, după ce, în primă instanță, era vizat să fie pedepsit cu al doilea avertisment. Finalul a adus o altă fază uriașă pentru Rapid. În minutul 90, Christensen a rămas singur cu Hindrich, dar a tras slab, iar portarul gazdelor a intervenit salvator. O șansă mare risipită de giuleșteni, care puteau pleca cu toate punctele din Cluj. Meciul s-a încheiat 1-1, la capătul unui duel în care fiecare echipă a avut momentele ei. CFR a început mai bine, Rapid a replicat puternic după pauză, iar VAR-ul și-a pus amprenta pe un meci cu miză mare și tensiune și mai mare. În cele din urmă, un punct care menține presiunea pentru ambele formații în lupta pentru obiectivele din play-off. Clujenii rămân pe 2, la două puncte de liderul FCSB, iar Rapid, chiar dacă a plecat neînvinsă din Gruia, revine pe poziția a șasea.

A treia remiză stagională între cele două echipe feroviare o menține pe FCSB în fruntea Superligii

CFR Cluj - Rapid 1-1. Giuleștenii au tăiat elanul ardelenilor!

Levente Balint

Ultimul meci din play-out le găsea pe oponentele din duelul de la Botoșani cu același punctaj, 22. Era un prilej perfect pentru potențiala câștigătoare de a urca până chiar pe locul 8 și a mai lua o gură de oxigen în cursa infernală de salvare.&nbsp; Adversarele de luni mai aveau un punct comun. Ambii tehnicieni au avut un impact esențial în revigorarea celor două trupe. Botoșaniul a ieșit de pe locurile periculoase grație venirii în iarnă a lui Grozavu, cel care nu cunoscuse eșecul acasă în actualul mandat. Dincolo, Balint avea două din două victorii în tot atâtea partide, semn că uneori, într-adevăr, șocul schimbării antrenorului funcționează.&nbsp; Intrarea dură a lui Aldair a schimbat repede datele meciului&nbsp; Jocul a început foarte alert, cu ambele echipe extrem de efervescente. Mult prea efervescent a fost însă Aldair, mijlocașul Botoșaniului intrând foarte tare, aproape de tibie, asupra lui Teles. A fost nevoie de două minute pentru ca Rareș Vidican, după sugestia VAR, să-l elimine pe jucătorul gazdelor (10).&nbsp; Deși au fost în inferioritate numerică, fotbaliștii lui Grozavu nu au fost foarte afectați de situație, încercând să joace cât mai sus, pentru a nu fi aglomerați în ultima treime. Ba, au și avut prima ocazie demnă de notat, când Mouadibb (12) a trimis peste poartă.&nbsp; Oțelul nu a riscat și a lovit practic la întâia oportunitate serioasă. În minutul 29, Bicfalvi a recentrat la 14 metri, de unde Teles a trimis frumos, pentru 1-0, în dreapta lui Anestis. Iar gălățenii își puteau ușura situația în minutul 44, dar Bourard, aflat singur în colțul careului mic a întârziat șutul.&nbsp; Un singur șut pe spațiul porții am avut în prima parte, cel de la golul lui Teles. Așadar, pragmatism total al Oțelului.&nbsp; Gălățenii, salvați de VAR!&nbsp; După pauză, Grozavu a introdus doi jucători care au împrospătat serios mijlocul Botoșaniului. Mitrov și Petro au adus un plus de coerență, iar treptat gazdele au pus presiune pe apărarea Oțelului.&nbsp;Maciel (48) putea face 2-0, dar a reluat slab cu capul pe lângă poartă. A fost imitat de botoșăneanul Chică-Roșă, în minutul 53, iar Mitrov a încercat, fără succes, un gol de kinogramă peste trei minute, cu o execuție de la distanță.&nbsp; După ce Ongenda (61) l-a întins pe Dur-Bozoancă din lovitură liberă, portarul gălățean a respins în bară un șut al lui Petro (67). Din cornerul generat, Petro a înscris din careul mic. Dar, după patru minute de analiză VAR, s-a constatat că Matricardi, aflat pe linia porții, era în poziție de ofsaid!&nbsp; Chin pe final pentru Oțelul&nbsp; Gălățenii nu au izbutit să țină mingea departe de propriile buturi sau să închidă jocul. Doar Lameira (89) a fost aproape de gol, trimițând cu capul mingea în bară, de la circa 16 metri!&nbsp; Botoșănenii au împins jocul spre careul gălățean, însă intrat în minutul 88, Cîmpanu nu a adus luciditatea așteptată, ”stricând” o serie de situații favorabile. Au fost nu mai puțin de zece minute adiționale, Oțelul ieșind cu bine din atacurile gazdelor.&nbsp; Oaspeții au câștigat cu un pragmatism diabolic: cu om în plus din minutul 10, au marcat la singurul șut cadrat și au rezistat cu o posesie de doar 45%. Dar, contează mai puțin cifrele: Oțelul a urcat pe locul 2 în play-out și așteaptă ceva mai calmă următoarele runde. Dincolo, Aldair poate să-și facă autocritica. Intervenția sa exagerată din startul jocului a decis în cele din urmă partida. Iar Botoșaniul cade pe loc de baraj, revenindu-i grijile retrogradării.

Trei victorii din trei meciuri are Oțelul cu Laszlo Balint, toate fără gol primit. Dunărenii au profitat de superioritatea numerică din minutul 10 și urcă pe locul 2 în play-out

Botoșani-Oțelul 0-1. 3 x Balint

Ana-Maria Popescu

Juri Cisotti nu este un fotbalist care să iasă în evidență. “Firav, slăbuț”, asta a fost prima impresie a lui Dorinel Munteanu despre el atunci când l-a văzut în probe la Oțelul din Liga 3, în 2021. Și așa era. Și încă este. Cisotti nu este un jucător masiv, dar își folosește aceste trăsături ca pe niște atuuri și îi și iese pe terenul de joc. Cum ai ajuns să joci fotbal?Cred că aveam 7 ani, fratele meu mai mare juca la o echipă mică și am început de acolo, într-un oraș mic, aproape de casă. Ai știut dintotdeauna că vrei să fii fotbalist? Da, am sperat și după, drumul pentru a deveni fotbalist e greu, dar normal că a fost obiectivul meu de copil. Care e cea mai frumoasă amintire a ta din copilărie?Nu știu, fiecare antrenament a fost frumos, tatăl meu era antrenor când aveam 6-7 ani și fiecare antrenament a fost frumos, cu prietenii și totul a fost frumos. Te-ai gândit la un moment dat să te lași de fotbal? Nu, niciodată. Am avut momente grele în viața mea în fotbal, dar niciodată, e pasiunea mea și îmi place, nu pot fără fotbal. Juri a trecut pe la nouă cluburi în carieră înainte de a ajunge în România, șase dintre ele în Italia, dar nu părea că reușește să se regăsească. În iulie 2021 a făcut cunoștință cu fotbalul românesc. Cum a apărut oferta din România pentru tine și cât ai stat pe gânduri înainte să semnezi? Am avut oferta din România și a fost o provocare bună pentru mine și am acceptat fără probleme, după a început aventura aici în România. Te-ai reinventat, practic, ai venit în România și ai pornit din Liga 3 cu Oțelul, ai urcat până în Superligă și nu doar că ai urcat până în Superligă, dar ai ajuns să joci la campioana României. Cum ai reușit asta? A fost un drum frumos, în care am avut mereu încredere, a fost un drum frumos, nu a fost simplu, normal, dar doar am făcut ce știu pe teren și mi-am dedicat 100% concentrarea către fotbal și după a venit momentul meu. Au fost momente în care ți-ai pierdut răbdarea? Nu, niciodată. Nu a fost simplu începutul de drum, dar niciodată nu am pierdut-o.

<h2>A devenit rapid jucător-cheie pentru FCSB</h2> Trei promovări consecutive cu el în prim-plan și atenția de pe prima scenă a fotbalului românesc l-au adus pe radarul unor nume precum FCSB, Rapid și Dinamo. Campioana en-titre a fost cea care a avut „câștig de cauză” și a reușit să-l transfere, chiar în această iarnă, iar Cisotti a răsplătit încrederea. Ajuns la aproape 32 de ani, cariera italianului poate fi rezumată într-un singur cuvânt: răbdare. Nu a renunțat atunci când echipele renunțau la el, iar acum a reușit un lucru pe care puțini nou-transferați de la FCSB îl reușesc, a devenit titular într-un timp scurt și cu fiecare prestație și-a consolidat locul în echipă. Care a fost primul gând pe care l-ai avut, la Oțelul fiind, când ai auzit că te doresc echipele mari din România, echipele emblematice, FCSB, Dinamo? M-am bucurat, normal, dar când am fost la Galați am fost concentrat la Oțelul și normal, când ești apreciat de echipele de top din Superliga te bucuri, dar am fost concentrat pentru obiectivul de la Galați. Cum a fost perioada de la Galați? La echipă, dar și în oraș? Cum ți s-a părut orașul? A fost bine în oraș, cu tot ce ai nevoie și oraș mare, dar la club a fost foarte bine, a fost un drum frumos, cu două promovări consecutive și normal, când vin rezultatele totul este frumos. Care a fost cel mai greu moment al tău din fotbal? Cred că atunci când mi-am rupt genunchiul, am avut o ruptură și a fost pauza foarte lungă, 6 luni și după a fost greu să revin, dar face parte din fotbal, din cariera unui fotbalist. Ce ți-ai cumpărat din primul tău salariu de fotbalist? Nu știu, probabil am cumpărat o mașină pentru a merge la școală, dar a fost o mașină mică.

<h2>Actual fotbalist, viitor frizer</h2> Mulți jucători nu se pot dezlipi de fotbal odată ce-și încheie carierele, astfel că fie aleg calea antrenoratului, fie se angajează în funcții administrative în cadrul unui club. Nu va fi cazul lui Cisotti, care demonstrează încă o dată că este un jucător special. După retragere, visul micuțului italian este cu totul altul. Spuneai într-un interviu că îți dorești să devii frizer după ce renunți la fotbal. Rămâne în continuare un plan? Da, a fost o pasiune când eram copil și după, normal, am pierdut-o, dar îmi place. Cred că e o artă specială și e frumos. Ce îți lipsește cel mai mult din Italia? Nimic, îmi place aici, sunt adaptat foarte bine aici. Normal, Italia e foarte frumoasă, dar acum e la fel de frumos și în România. Mâncarea din Italia știm deja că e foarte bună, comparativ cu România, îți place mâncarea din România? Da, îmi place foarte mult. Nu cred că se poate compara, dar îmi place, e foarte bună, sunt multe opțiuni și calitate. În materialul video puteți vedea și primul interviu acordat de Juri Cisotti ca fotbalist profesionist, dar și ce a spus despre tânărul Juri, care visa să reușească pe prima scenă a fotbalului.&nbsp;

A venit momentul să îl cunoaștem pe Juri Cisotti, fotbalistul "firav" care și-a făcut loc în primul 11 al FCSB-ului la scurt timp după transfer.

Juri Cisotti: „Nu pot fără fotbal”

UCJ - DIN (match, Superliga 24/25, play-off)

Dinamo a spart gheața în play-off și a învins-o cu 4-2 pe Universitatea Cluj, chiar în Ardeal. Superliga Insider a urmărit meciul la nivelul gazonului și a surprins cele mai importante momente ale jocului și cele mai bune reacții de la final.&nbsp;

Povestea primei victorii a lui Dinamo în play-off

Baba Alhassan a făcut cunoștință cu fotbalul românesc în octombrie 2020, când părăsea academia lui Valladolid și a ales să-l urmeze pe cel care i-a fost „tată în fotbal”, după cum a recunoscut chiar el, Ruben Albes, în România. Într-un oraș numit Sibiu, despre care nu știa nimic. „El e ca un tată pentru mine în fotbal, deci am venit aici pentru că el mă plăcea și mie îmi place de el. A fost okay la Sibiu. Când am ajuns acolo eram cu el, a încercat să mă învețe anumite lucruri, dar când m-a lăsat, mi-a fost puțin dificil”, a dezvăluit într-un interviu acordat pentru Superliga Insider. Trecerea de la Spania la România nu i-a fost ușoară, însă era deja obișnuit cu schimbările majore. Prima a apărut pentru el atunci când și-a părăsit casa, din Ghana, și a zburat în Spania.

<h2>Părinții îl visau chirurg, dar el și-a urmat visul</h2> Părinții aveau alte planuri pentru micuțul Baba, pe care visau să îl vadă chirurg. I-a convins că s-a născut pentru a fi fotbalist. În ciuda faptului că părinții voiau să îl vadă cu bisturiul în mână, mingea era obiectul de care Alhassan era nedezlipit. S-a născut însă într-o țară în care trebuie să lupți pentru a ajunge în fotbalul profesionist, să fii dispus la sacrificii. „Din start mi-am dorit să fiu fotbalist, de când m-am născut, mă jucam întotdeauna fotbal cu copiii, îmi doream mereu să joc fotbal. Asta m-a motivat. Părinții mei nu și-au dorit să joc fotbal din start, voiau ca eu să merg la școală, apoi au realizat că mintea mea nu e la școală, așa că m-au lăsat să joc, cred că de la 15-16 ani. În Africa e greu, e extrem de dificil, pentru că într-un anumit punct trebuie să faci sacrificii, poate chiar să renunți la școală pentru a obține ceea ce îți dorești și trebuie să primești și sprijin, pentru că e extrem de dificil. Ai nevoie de cineva care știi că te va ajuta, cineva care să cunoască agenți care să vină să te vadă, pentru că e dificil. E greu să devii fotbalist în Africa”. Prima experiență din Europa a fost la un club important din Spania, Valladolid, care avea să fie preluat de către brazilianul Ronaldo. Nu i-a fost ușor, mai ales că atunci când a ajuns în Europa era iarnă, anotimp cu care avea să facă cunoștință pentru prima oară. „Am venit în iarnă, deci mi-a fost dificil. Am înghețat, nici măcar nu am jucat timp de 2-3 luni. Băieții care ne-au adus în Spania știau de ce suntem în stare, ne-au ajutat să ne relaxăm și când a venit vara am încercat să arătăm de ce suntem în stare. A fost foarte bună experiența de acolo, m-a învățat multe, m-a ajutat cu adevărat. Cred că dacă nu m-aș fi dus în Spania, nu știu unde aș fi ajuns. Chiar m-a învățat foarte multe lucruri”, ne-a dezvăluit el.

<h2>Golul carierei pentru Baba</h2> Viața unui fotbalist este imprevizibilă, iar cariera îl poate duce în multe locuri noi, neașteptate. Nu se aștepta să ajungă în România, însă a privit cu entuziasm transferul la Hermannstadt, deși a recunoscut că nu i-a fost deloc ușor. „Cred că mi-a fost dificil, fotbalul din Spania e diferit față de cel din România. E puțin diferit, deci trebuie să te adaptezi repede. Deci am avut poate niște dificultăți atunci când am venit aici. Față de România, în Spania fotbalul e mai tehnic, jucătorii pasează, dar aici este mai intens, dueluri puternice, e diferit”. A schimbat clubul în urmă cu un an, când a ajuns la FCSB. Nu este genul de jucător care să iasă în evidență pe teren cu stilul său de joc, însă poate crea momente memorabile. Așa s-a întâmplat și în acest sezon. Doar două goluri a înscris Baba în tricoul campioanei en-titre în acest sezon, dar au fost goluri care au contat, în special ultimul. Primul gol a fost cel egalizator cu Dinamo, în returul sezonului regular. Cel de-al doilea? Tot cu Dinamo, dar de această dată a fost cel al victoriei. Intrat în minutul 46, în locul lui Băluță, Alhassan a înscris cu un șut superb de la distanță. Un gol de care avea mare nevoie și pe care nu a ezitat să îl numească „cel mai frumos al carierei”. „Sunt fericit să înscriu astfel de goluri și să aduc echipei o victorie extrem de importantă. Sper să continui așa, pentru că a trecut ceva timp de când nu am mai înscris și e nebunesc, dacă îmi mai amintesc cum să înscriu, dar ăsta este fotbalul. Uneori, în momentele dificile din viață, trebuie să le accepți, așa e viața. La un moment dat se va schimba, în anumite momente va fi așa, trebuie să rămâi calm și să aștepți momentul tău. În acel punct am zis că nu am cum să pasez, doar să șutez, dacă intră în plasă, bine, dacă nu... și a intrat în plasă”. L-am întrebat și despre experiența sa la FCSB, pe care a rezumat-o astfel: „E puțin competitiv și trebuie să muncești din greu, să rămâi optimist. Trebuie să ai un mental puternic, să fii puternic”.

Baba Alhassan are 25 de ani și evoluează la FCSB din ianuarie 2024.

Baba Alhassan: drumul de la academia echipei lui Ronaldo către „golul carierei”

Lucian Lipovan

UCJ - CFR (match, Superliga 24/25, play-off)

„Non c'è due senza tre” zic italienii. Acum, o pot spune și fanii Universității Cluj, după ce favoriții lor au câștigat al treilea derby stagional cu CFR. Intră în atmosfera intensului duel clujean, cu ajutorul Superliga Insider.

Loc	Club	MJ	DG	P
1	FCSB FCSB	4	2	36
2	CFR CFR Cluj	4	3	34
3	UCV Universitatea Craiova	4	2	33
4	DIN Dinamo București	4	-2	29
5	UCJ FC Universitatea Cluj	4	-5	29
6	RAP FC Rapid București	4	0	28

Loc	Club	MJ	DG	P
1	FCH AFC Hermannstadt	4	0	26
2	OTE Oțelul Galați	4	2	25
3	FCP Petrolul Ploiești	4	-1	25
4	IASI Poli Iași	4	4	23
5	FAR FC Farul Constanța	4	2	23
6	UTA UTA Arad	4	-2	23
7	FCB FC Botoșani	4	1	22
8	OSK Sepsi OSK	4	-7	21
9	SLO Unirea Slobozia	4	1	19
10	BUZ Gloria Buzău	4	0	16

superliga 2025

Fotbal

sâmbătă 19 aprilie

duminică 20 aprilie

luni 21 aprilie

vineri 18 aprilie

sâmbătă 19 aprilie

duminică 20 aprilie

luni 21 aprilie

Laurențiu Popescu: „La penalty, faci ce simți. De asta e așa frumos fotbalul”

Portarul Universității Craiova are un sezon solid în Superliga, cu peste 90 de parade și 11 meciuri fără gol primit.

Momentul cheie al lui Dorinel

Noutăți

Situație neschimbată la vârf, după etapa a patra din play-off/play-out

CFR Cluj - Rapid 1-1. Giuleștenii au tăiat elanul ardelenilor!

Botoșani-Oțelul 0-1. 3 x Balint

Juri Cisotti: „Nu pot fără fotbal”

Video

Povestea primei victorii a lui Dinamo în play-off

Juri Cisotti: „Nu pot fără fotbal”

Baba Alhassan: drumul de la academia echipei lui Ronaldo către „golul carierei”

Trei din trei pentru ”U”

SuperLiga